REȘIȚA – Ilegal, în opinia Primăriei Reșița, care a contestat în instanță raportul de distribuție alcătuit de administratorul judiciar!
În contul unic de insolvență al UCM Reșița SA au intrat 67.879.000 lei, urmare a semnării și autentificării, în 11 martie a.c., a Contractului de vânzare/cumpărare a afacerii încheiat cu Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL. După achitarea cheltuielilor de procedură, de 2% către Uniunea Naționala a Practicienilor în Insolvență (UNPIR) și a onorariului de 3%+TVA către sine, administratorul judiciar – Consorțiul format din V.F Insolvență și Euro Insol SPRL – a decis ca suma rămasă, 64.098.139,70 lei, să fie distribuită pro rata (proporțional) doar către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și Serraghis Loan Management LTD, întrucât vânzarea s-ar fi făcut la o sumă mai mică decât cea prevăzută în Planul de reorganizare, iar aceștia ar compune categoria creanțelor garantate, prioritară la distribuire. Mai exact, 47.399.434,37 lei către AAAS și 16.698.705,33 lei către recuperatorul de creanțe.
Față de această situație, UAT Reșița a depus o contestație la Tribunalul București (care se va judeca în 17 septembrie), solicitând refacerea raportului de distribuție cu identificarea bunurilor garantate și negarantate din a căror valorificare se propune distribuția precum și defalcarea sumelor încasate, cât și plata creanțelor bugetare datorate UAT, atât a celor istorice cât și a celor curente.
Motivația UAT Reșița se bazează pe faptul că din core-business-ul vândut făceau parte atât active gajate în favoarea celor doi creditori amintiți, dar și bunuri libere de sarcini. Traducând oarecum plastic: s-a vândut un coș de mere amestecat cu pere (cam prost, în condițiile în care socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg), iar după ce tarabagiul și vânzătorul și-au oprit comisioanele, restul banilor a fost împărțit repede doar către cei cu merele. Invocând programul de plată a creanțelor prevăzut în Planul de reorganizare, care prevede ca din vânzarea activelor core-business să fie achitate atât creanțe garantate cât și creanțe bugetare, Primăria consideră că, aplicând proporționalitatea, i s-ar cuveni spre distribuire din vânzarea afacerii 159.233,56 lei din totalul creanței istorice deținute.
Pe lângă aceasta, Primăria mai deține față de UCMR SA și o creanță curentă în sumă de 24.141.875,64 lei născută în timpul procedurii și care, conform legislației, trebuia achitată cu prioritate din disponibilul existent în contul averii debitoare, care nu se cuvine creditorilor garantați. Față de cele menționate, „nu există niciun raționament pentru care lichidatorul judiciar a procedat la achitarea numai a creanțelor garantate din sumele obținute din valorificarea unor bunuri libere de sarcini, fără a achita creanțele curente existente în procedură, precum și creanțe bugetare istorice“, subliniază, în finalul contestației, Primăria Reșița.
JCS-Walter Fleck