Caraş-Severin, Romania

PROZAREVAC – Capitala districtului Branicevo din Serbia a găzduit un seminar adresat oamenilor de afaceri cărăşeni.Un grup de oameni de afaceri cărăşeni au participat, zilele trecute, la Pozarevac, reşedinţa districtului Branicevo din Serbia, la un seminar despre oportunităţile de deschidere a unei afaceri în ţara vecină. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului european „Creştere a Concurenţialităţii IMM-urilor în zona de graniţă“, având următorii parteneri: Fundaţia reşiţeană „Activity“ pentru resurse umane, Camera de Comerţ din Pozarevac şi Înalta Şcoală de Arte şi Meserii din aceeaşi localitate sârbească. Perioada de implementare este de un an, până la finele lui 2011.

Reprezentanţii mediului de afaceri din Caraş-Severin au putut afla, în cadrul seminarului, modalităţile în care poate fi deschisă o afacere de celălalt mal al Dunării, precum şi care sunt avantajele şi eventualele inconveniente ale unora dintre acestea.

Pe scurt, deşi este necesară îndeplinirea anumitor formalităţi, înregistrarea nu poate dura mai mult de cinci zile, iar costurile nu sunt deloc ridicate, aşa cum s-ar spune. Indiferent de modalitatea aleasă, cei interesaţi trebuie să se adreseze unui oficiu al registrului comerţului, după care urmează alţi câţiva paşi, formularele necesare putând fi descărcate şi de pe internet. Pentru o „antrepriză“ (ceva similar AF-urilor noastre), sunt necesare două taxe, ambele cumulate situându-se sub 20 de euro, o cerere şi copia actului de identitate. Ulterior contează cifra de afaceri, în funcţie de care se poate opta pentru înregistrarea ca plătitor de TVA sau pentru plata taxelor în regim „pauşal“. Iar închiderea afacerii de pe meleaguri sârbeşti costă, pentru AF-uri, doar 6 euro, şi se face imediat, cu condiţia ca toate celelalte plăţi să fie deja efectuate.

Cât despre celelalte taxe, la sârbi, TVA-ul este de 18%, în schimb impozitul pe venit ajunge la 20%, cel pe profit fiind de 10 procente, iar cel pe venit pentru salariat de 14%. Cât priveşte contribuţia aferentă pensiilor – cumulând contribuţia patronului şi cea a salariatului –, aceasta este mai mică în Serbia cu aproximativ 18%.

Antoniu Mocanu