Caraş-Severin, Romania


REŞIŢA – Adevărate monumente istorice şi arhitecturale, morile de apă sunt o comoară neexploatată suficient în Caraş-Severin.

Proiectul „Ţara Morilor de Apă“ s-a încheiat cu rezultate peste aşteptări. Valoarea totală a acestui proiect a fost de 19.938 lei, din care jumătate a fost suportată de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, iar cealaltă jumătate de către Asociaţia Acasă în Banat, din fonduri proprii. Acţiunea s-a derulat în perioada 1 august-15 decembrie 2019.

S-a reuşit identificarea a 243 de mori de apă pe tot cuprinsul judeţului, un număr mai mare decât cel preconizat de membrii asociaţiei, număr care ne face judeţul cu cele mai multe astfel de obiective din ţară. Din cele 243, doar 82 sunt în funcţiune, 47 sunt în stare de funcţionare dar sunt oprite din diverse motive: lipsa apei sau dezinteres. Deşi Eftimie Murgu este cea mai mediatizată aşezare din acest punct de vedere, aici sunt „doar“ 22 de mori, în timp ce pe teritoriul comunei Cornereva se găsesc 32 de mori identificate. Scopul final al Asociaţiei este de a le promova în scop turistic. Momentan, doar la Eftimie Murgu turiştii pot avea o experienţă completă, adică să vadă pe viu cum se macină, să cumpere faină sau să guste o pâine sau o coleşă din făină provenită de la o moară de apă, la una din pensiunile din comună.

Deşi multă lume aşteaptă ca aceste valori de patrimoniu să fie reabilitate şi întreţinute de primării, doar adevăraţii proprietari şi comunităţile pot ţine în viaţă această tradiţie. Primăriile nu au nici un drept de folosinţă sau de exploatare. Şi, în contextul economic actual, această tradiţie poate fi ţinută în viaţă doar prin prisma turismului. Rentabilitatea strictă a activităţii de măcinat nu prea mai există, dar dacă se reuşeşte creerea unui circuit turistic pe această nişă, multe din aceste mori pot supravieţui. Ce e necesar pentru realizarea acestui obiectiv? Pensiuni, servicii de calitate, marketing şi… infrastructură. Asociaţia Acasă în Banat a făcut o treabă excelentă prin realizarea acestui inventar şi maparea locaţiilor unde se găsesc aceste mori. Mai departe ţine de potenţialii investitori să le valorifice şi de autorităţile judeţene să pună la punct o infrastructură care să permită turiştilor să vină şi să decopere aceste minunate ferestre spre trecut.

Flavius Militaru