REȘIȚA – Promovarea formației Nera Bogodinț în Liga 3 poartă și amprenta lui Andrea Săndescu. Mijlocașul în vârstă de 28 de ani, cu peste 200 de meciuri la nivelul ligilor secunde și a treia, a fost unul dintre oamenii-cheie ai proiectului început în vara anului 2024!
Cu experiența a patru promovări în carieră înainte de sosirea la Bogodinț, Săndescu a contribuit nu doar din teren, ci și la organizarea clubului, la alcătuirea lotului și, pentru o perioadă, chiar din postura de antrenor principal. În interviul acordat pentru CAON.RO, acesta vorbește despre parcursul echipei, provocările ultimului sezon și obiectivele pentru viitor.
JCS: Ai fost primul transfer important al Bogodințului în drumul spre promovare. Cum ai ajuns la acest proiect?
A.S.: M-am întâlnit cu Cristi Șodâncă și Andreea Ignat în luna august 2024. Cu ambii lucrasem și obținusem promovări: cu Cristi, la Ezeriș, și cu Andreea, la CSM Reșița, în Liga 2. Mi-au prezentat proiectul pe care voiau să îl facă pe termen scurt și mediu și am zis să dăm drumul la treabă și să mai bifăm o promovare.
JCS: Ai ajuns la cea de-a cincea promovare din carieră. Ce ai considerat că era necesar pentru ca Bogodințul să ajungă în Liga 3?
A.S.: În primul rând, când am venit la echipă, meciurile de acasă se disputau la Grădinari. Am discutat cu ei și le-am spus că trebuie să jucăm pe un gazon mult mai bun pentru a putea avea un joc mai calitativ. Eu, venind de la Voința Lupac și știind condițiile care sunt acolo, am discutat cu domnul primar de la acea vreme și am rezolvat să jucăm meciurile de acasă acolo.
JCS: Cât de importantă a fost alcătuirea lotului și organizarea clubului?
A.S.: Știam ce avem nevoie pentru un baraj de promovare. M-am consultat cu Cristi Șodâncă în privința posturilor pe care aveam nevoie să îmbunătățim echipa. Am început să îmi aduc foști colegi de la Reșița și Lupac, care, pe lângă faptul că sunt niște jucători foarte buni, au și caractere extraordinare. Am avut sprijinul doamnei Andreea Ignat și am început să ridicăm condițiile, începând de la echipamente de antrenament, mese după meciuri, cantonamente și multe altele. Ca organizare, pot spune că am fost la un nivel de Liga 3. Patronul ne-a asigurat toate condițiile necesare pentru a reuși, cel mai important fiind salariile la zi. Este un lucru mai rar întâlnit în ziua de azi în România, dar foarte important pentru a reuși, indiferent de nivelul la care evoluezi.
JCS: În ultimii ani ai avut mai multe roluri în cadrul clubului, de la jucător și căpitan până la antrenor și om implicat în transferuri. Cum ai privit această responsabilitate?
A.S.: În ultimii doi ani am realizat peste 80% din transferuri, iar rezultatele s-au văzut. În două campionate de Liga a IV-a nu am pierdut niciun meci. Singura înfrângere a venit la barajul de la Sântana, unde am întâlnit o echipă foarte bună, dar, după părerea mea, au fost făcute anumite greșeli tactice care, dacă erau evitate, puteam scoate un rezultat pozitiv.
JCS: În 2025 ai avut prima experiență ca antrenor principal. Cum a fost acea perioadă?
A.S.: Pot spune că îmi doream să fi câștigat toate meciurile, dar, în multe jocuri, am avut jucători accidentați și doar în trei partide am avut tot lotul valid. Până în iarnă, din 14 meciuri, am avut un bilanț pozitiv, cu 12 victorii și două egaluri.
JCS: De ce ai făcut un pas în spate în iarnă?
A.S.: M-am accidentat la umăr în prima parte a campionatului și a trebuit să mă operez. Am jucat meciurile care mai erau de disputat, cu dureri, dar știam că trebuie să rezolv problema pentru că nu puteam continua așa la nesfârșit. Am discutat cu Flavius Breșneni, patronul echipei, și i-am spus că trebuie să înceapă discuțiile cu un antrenor, pentru că eu mă voi opera și nu voi putea să mă ocup de pregătirea echipei.
JCS: Cum ai colaborat cu noul antrenor?
A.S.: A venit domnul Cristi Todea, un fost fotbalist care a jucat la cel mai înalt nivel și un antrenor foarte bun, de la care avem cu toții de învățat. Mi-a propus să rămân în continuare alături de dânsul, ca antrenor secund. Am acceptat cu mare drag și am reușit împreună niște rezultate extraordinare.
JCS: Ai revenit pe teren mult mai repede decât era estimat după operație. Cum ai luat această decizie?
A.S.: M-am operat la sfârșitul lunii ianuarie, iar timpul de recuperare pentru a juca fotbal era între patru și șase luni. Mi-am asumat niște riscuri destul de mari și am hotărât să joc în derby-ul de la Caransebeș, la zece săptămâni de la operație. Am jucat tot meciul și am reușit o victorie care a fost decisivă pentru câștigarea campionatului. Pentru mulți a fost o surpriză că am jucat, iar pentru colegii mei consider că a fost o motivație în plus, pentru că au văzut că sunt alături de ei, chiar dacă nu eram apt din punct de vedere medical în proporție de 100%.
JCS: A urmat barajul de promovare…
A.S.: Am plecat ca favoriți și am reușit să ne îndeplinim obiectivul mult dorit: promovarea în Liga 3.
JCS: Ce îți dorești pe viitor? Să urmezi o carieră în antrenorat sau ca director sportiv?
A.S.: Sincer, pot spune că îmi plac ambele meserii, cu toate că sunt diferite, dar, deocamdată, vreau să mă axez pe fotbal ca jucător, pentru că mai am de jucat cel puțin șase-șapte ani.
JCS: Ce mesaj ai înaintea noului sezon?
A.S.: Reunirea echipei va avea loc pe 21 iulie, iar noi suntem dornici să începem pregătirea cu entuziasm și ne dorim să facem un sezon foarte bun și în Liga 3.
JCS-Ștefan Moraru
