Era frumos să ne bulugim la vot. Ne respectam dreptul de a vota şi puteam strica chiar şi jocurile politice. Jocurile liderilor politici autohtoni care sunt capabili să se înjure de mamă în faţa lumii, în timp ce îşi dau mâna pe la mese şi pe sub mese. De ce cred că puteam strica jocuri politice? Simplu.
Spre exemplu, Tabugan şi votanţii lui, atraşi sau nu, au stricat o înţelegere serioasă şi a ajuns deputat… Trec de la o idee la alta şi mă întreb oare cele trei partide politice câştigătoare şi nu prea ale acestor alegeri ce vor face peste patru ani? Liderii lor poate ar fi tentaţi să spună: vom fi la fel de puternici şi vom câştiga. Le-aş spune încă de pe acum că nu prea au şanse să mai câştige ceva în Caraş-Severin. În primul rând pentru că peste patru ani va fi o vreme a omului şi nu a partidului din care face parte. În al doilea rând ce-au câştigat acum? Au avut succes dar nu victorie…
PD-L a avut în jur de 37% din voturile alegătorilor, PSD+PC în jur de 29% iar PNL a obţinut 22% din simpatia cetăţenilor cu drept de vot ai acestui judeţ. Şi ce dacă au obţinut aceste procente? Să nu uităm că numărul cetăţenilor prezenţi la vot a fost în jur de 102.000. Adică mai puţin de jumătate din câţi puteau să voteze. Deci, PD-L dacă nu-şi vulcanizează penele ce par a-l slăbi tot mai mult, la următoarele alegeri politice, nu va obţine mare lucru.
PSD-ul e în ascensiune, dar are tot felul de abţibilduri care-l colorează şi nu dă bine deloc. Liberalii cărăşeni se bucură acum că au luat 22% dar bucuria lor nu o prea văd împărtăşită şi de boss-ul cel mare, adică premierul Tăriceanu. Nu cred că va sări în sus că PNL Caraş a trimis la Bucureşti un singur parlamentar. Poate premierul, când Ruşanu nu va fi atent, va afla câte ceva şi de înţepăturile existente printre liberalii cărăşeni. Înţepături existente, de altfel, în toate partidele…
Şi, ca să revenim la ceea ce scriam la început, vreau doar să spun că, până se hotărăsc ai noştri politicieni să se coalizeze, îmi doresc ca prim ministru pe Isărescu. E adevărat că nu mă pricep la politică dar mă pricep, cât de cât, să ştiu că românilor le-ar fi bine cu Mugur Isărescu şi că nu mai au nevoie de gogomănii politice care nu le ţin de foame…
Nina Curiţa