CARAȘ-SEVERIN – Poluarea-i pe măsură, într-un județ mare și împădurit precum al nostru, cu populația în scădere!
Cu excepția pulberilor PM10, în cazul cărora s-au înregistrat anul acesta cele mai mari valori medii ale ultimului deceniu (25,53 µg/mc), și a ozonului, măsurat la a treia cea mai mare valoare medie (53,82 µg/mc), la Reșița am avut parte anul acesta de cea mai scăzută cantitate medie de monoxid de carbon (0,12 µg/mc) și dioxid de sodiu (5,55 µg/mc) a aceluiași interval și ceva mai puțin dioxid de azot (12,12 µg/mc) decât anul trecut! Datele sunt extrase din informarea înaintată Instituției Prefectului de către Direcția Județeană de Mediu (DJM), referitoare la monitorizarea calității aerului înconjurător la nivel județului.
Având în vedere că valorile menționate, măsurate de stația de fond urban CS-1 Reșița din Moroasa, sunt doar cele corespunzătoare perioadei ianuarie-iulie 2026, media anuală va suferi fără îndoială ajustări. Nu vor suferi în schimb modificări definițiile poluanților atmosferici analizați, conform cărora PM10 sunt particule solide sau lichide aflate în aer, cu diametrul mai mic sau egal cu 10 micrometri (10 µm), suficient de mici ca să fie inhalate, dar nu atât de fine încât să pătrundă adânc în alveole (precum PM2.5), iar ozonul (O3, troposferic) este un gaz iritant format din trei atomi de oxigen care se formează prin reacții fotochimice între oxizi de azot (NOₓ), diferiți compuși organici volatili (COV) și lumina puternică a soarelui.
Trebuie subliniat însă că, la Reșița, deși vorbim despre o medie record de PM10, nu a fost depășită valoarea-limită zilnică 50 µg/mc, iar în județ au fost raportate doar 3 depășiri anul acesta, cum era de așteptat, la Moldova Nouă: 1 la stația CS-3 de fond urban-trafic și 2 la stația CS-5, de tip industrial. La ozon în schimb am avut în acest an 5 zile cu concentrații zilnice mai mari decât pragul de evaluare (120 µg/mc medie pe 8 ore) la Reșița, fără a se înregistra însă depășiri ale pragului de informare pentru ozon (180 µg/mc media pe 1 oră) și niciuna la stația de fond regional SM-2 Semenic (foto). „Comparativ cu alte zone din România, județul Caraș-Severin se situează în general mai bine în privința calității aerului, în principal, datorită gradului scăzut, sau în scădere, de industrializare și deoarece nu există pe raza județului comunități urbane de mari proporții.“, a concluzionat directorul executiv al DJM, Dănuț Cepeha.
În rest, conform materialului prezentat de acesta Colegiului Prefectural, exceptând siderurgia și unele unități miniere ieșite din circuitul economic, sectorul industrial nu mai reprezintă azi un contributor important la poluarea atmosferică. Rolul principal a fost preluat de traficul auto, cu precădere în orașe și în sezonul cald, probleme fiind create și de haldinele de deșeuri menajere deficitar gestionate, precum și de stațiile de asfalt. De importanță mai mică, dar deloc neglijabilă, este aportul sistemelor de încălzire rezidențială cu combustibili solizi, sesizat de stațiile de monitorizare de fiecare dată în timpul iernii. Îndemnul DJM ar fi, oricare și de oriunde ar veni sesizarea, să nu se facă totuși confuzie – nici lingvistică, nici conceptuală – între poluare și disconfort.
JCS-Walter Fleck
