CARAȘ-SEVERIN – Statueta de proveniență romană este prezentă, alături de altele descoperite în județ, la Dunăre, într-o expoziție recent deschisă la Muzeul Național de Istorie a României!
Cele 32 de obiecte de patrimoniu provenind din castrul de la Pojejena, respectiv din cercetările de la fortificația romană de la Gornea, reprezintă contribuția Muzeului Banatului Montan din Reșița la realizarea, în parteneriat cu alte 7 muzee, a expoziției „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”. Explorând istoria Dunării romane, axă strategică, economică și culturală a Imperiului Roman, expoziția ce poate fi vizitată la MNIR, până în toamnă, se bazează pe albumul „Limesul dunărean din România“, realizat în cadrul Programului Național Limes, dedicat înscrierii acestor situri pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„Aducând în prim-plan piese arheologice rezultate din cercetări recente sau ale unor reinterpretări bazate pe cele mai noi date științifice, expoziția nu putea ocoli colecțiile MBM, județul Caraș-Severin fiind primul dintre cele 10 județe străbătute de bătrânul fluviu. Dintre obiectele expuse, cărămida cu scris cursiv de la Gornea este, probabil, cel mai cunoscut. Este o piesă tipică epocii romane târzii, iar interpretarea textului a stârnit numeroase dezbateri. De o importanță deosebită sunt piesele de armament provenite din aceeași fortificație, dar și statueta zeiței înaripate Victoria, asociată cu Venus Victrix. Așezată pe un glob, zeița, botezată «Victoria de la Pojejena», cu veșminte și coafură tipice pentru reprezentarea ei, ține în mâna stângă o ramură de palmier, și se presupune că în mâna dreaptă, păstrată doar parțial, ținea o coroană de laur, care simboliza victoria. Globul sugerează că statueta a fost așezată inițial pe un artefact mai mare, posibil un obiect votiv folosit în cultul lui Jupiter Dolichenus, foarte popular printre militarii romani.“, explică managerul MBM, Livia Magina. Considerată a fi după modul de execuție, cu puține detalii, o lucrare de artă provincială, statueta din bronz de 9,5/4 cm descoperită în vecinătatea unui turn al porții pretoriene de la castrul roman din Pojejena, reprezintă o mostră a felului în care romanii își reprezentau divinitățile.
Cât despre locul descoperirii ei, trebuie spus că Pojejena se numără printre primele castre ridicate de romani la nord de Dunăre și care, după Retragerea Aureliană (271-275), timp de aproape 300 de ani, a continuat să aibă un rol în apărarea navigației fluviale pe Dunăre, până la distrugerea definitivă a Limesului danubian (frontiera militară a Imperiului Roman de-a lungul fluviului) de către huni, la începutul secolului al V-lea. Cât despre „castellum de tip quadriburgium“ de la Gornea, construit în epoca romană târzie, acesta a fost cercetat în perioada 1968-1970, în timpul lucrărilor la hidrocentrala Porțile de Fier. Astăzi, în punctul Căunița de Jos, mai este vizibil doar colțul de nord-est al fortificației, restul fiind acoperit de apele Dunării.
JCS-Walter Fleck
