REŞIŢA – Edilul, care îşi doreşte transformarea Reşiţei într-un oraş al viitorului, crede cu tărie în conceptul tot mai vehiculat în Europa, al economiei circulare, bătrânul combinat refolosind practic un deşeu, fierul vechi!
Încă suntem sub semnul jubileului Reşiţa 250, iar lecţiile despre trecut şi planurile de viitor continuă să facă parte din cotidian, prin tot felul de activităţi. Şi primarul Ioan Popa a vorbit despre proiectele pe care le-a pus în practică, despre transformarea Reşiţei într-un oraş al viitorului.
Edilul are în continuare planuri de reconversie a obiectivelor industriale rămase fără utilitate în oraş, aşa cum e Funicular Aventura Parc sau un muzeu în vechiul furnal. Însă susţine cu tărie cel mai mare plătitor de taxe şi impozite al Primăriei Reşiţa, societatea TMK.
„Traversăm un an aniversar, un an important pentru istoria acestui oraş, acestor locuri, spune Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa. Cine nu are istorie, nu are prezent, cine n-are prezent, n-are viitor! Toate se succed şi trebuie să existe o logică în toate. Reşiţa are o istorie industrială extrem de bogată, 1771 o să rămână un an pe care noi toţi trebuie să-l ţinem minte şi să-l ducem mai departe pentru generaţiile care urmează, anul în care s-a pornit focul furnalelor la Reşiţa şi de atunci funcţionează focul în toată splendoarea lui fizică. Şi ceea ce eu îmi doresc este să aţâţăm un foc metaforic, figurativ şi să redescoperim sau să regândim oraşul Reşiţa pe alte paliere. Pentru că trebuie să fim foarte sinceri cu noi înşine şi să înţelegem – mai cu seamă uitându-ne la Germania, la Anglia, bazinul Ruhr sau zonele metalurgice din Anglia –, care şi-au schimbat traiectoria şi destinul în ultimii 20-25 de ani“.
Oraşul viitorului şi dezvoltarea pe mai multe paliere nu exclud actuala producţie de la combinatul siderurgic. Mai ales că acesta are astăzi cu totul alte tehnologii. „Evident că nici la Reşiţa nu putem să ne mai întoarcem înapoi şi să ne gândim cum vom mai face industrie de maniera în care s-a făcut până acum. Pentru că, cel puţin dintr-un motiv foarte simplu, reglementările de mediu din Uniunea Europeană sunt cele care au împins, uşor-uşor, acest gen de afaceri în afara Europei. Le-au împins în Africa, le-au împins în Asia, în India, în China. Şi dacă ne uităm la combinatul nostru de astăzi, cuptorul electric cu turnare continuă, cel care produce o mie de tone de oţel pe zi, se îndestulează, se hrăneşte cu fier vechi. Ceea ce ne spune că este atâta fier la ora asta în ţară şi în jurul nostru încât nu mai e necesar să sapi după minereul de fier, ci te poţi alimenta cu el, bine-mersi, şi să faci ceea ce numim noi în Europa economia circulară. Să iei un deşeu, să-l transformi într-o materie primă şi să-l reutilizezi. Economia circulară e un concept interesant care apare tot mai des vehiculat în Europa“.
JCS-A.M.
