REŞIŢA – Toate obiectivele turistice importante au fost grupate sub numele de „Banatul de Munte“, nume care poate fi votat, până în 4 iunie, drept destinaţia anului, pentru a beneficia de o promovare la scară largă!
O televiziune naţională a lansat o campanie care să permită tuturor să voteze destinaţia turistică a anului. Evident, pentru noi, cărăşenii, care avem atâtea destinaţii turistice cu care ne mândrim, e ceva mai greu să votăm doar una dintre ele, astfel că atât lucrurile au fost simplificate reunind toate aceste destinaţii sub cupola Banatului de Munte. Aşadar, votaţi „Banatul de Munte“ pe site-ul https://www.destinatiaanului.ro/, până în 4 iunie, pentru a da o şansă de promovare tuturor obiectivelor din zonă. Încă mai e timp! Atât administraţia locală, cât şi cea judeţeană au promovat invitaţia la vot, ideea e ca voturile să nu fie împărţite între obiective, ci să fie acordate întregii zone.
Lista obiectivelor incluse în destinaţia „Banatul de Munte“ este deschisă de Calea ferată Oraviţa-Anina, „Semmeringul bănăţean“, cea mai frumoasă şi spectaculoasă linie ferată de munte din sud-estul Europei, dată în funcţiune în 15 decembrie 1863.
Urmează Clisura Dunării, cel mai lung şi mai spectaculos defileu al fluviului care traversează Europa, cu obiective de unii încă nedescoperite: Stânca Babacaia, Microdelta Nerei – cea mai nouă deltă din Europa, Ostrovul Dunării, Morile de apă cu ciutură şi butoni din Sicheviţa, Muzeul sătesc Ion Dragomir din Gornea, Piatra Trescovăţ, Cataracta Greben, satele tradiţionale cehe şi sârbe şi satul lacustru din Berzasca, Tabula Traiana, Cazanele Dunării, Stânca Baba Caia, cetăţi dacice şi medievale, castre romane, cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa – Statuia lui Decebal (40,45 m), Peştera Ponicova, Peştera Veterani şi Mănăstirea Mraconia, cu o asemănare atât de izbitoare cu mănăstirile de pe Muntele Athos.
Mai avem Cheile Nerei din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cele mai lungi chei din România (22 km) şi cele mai spectaculoase din Banat. De la Șopotu Nou la Sasca Montană, pe cele trei trasee turistice principale, se pot vizita: Lacul Dracului, Izbucul Iordanului, Lacul Ochiul Beiului – care nu îngheaţă niciodată, format de confluenţa Beuşniţei cu pârâul Beiul Sec, unde apa cu nuanţe albastru-verzui lasă să se vadă fundul stâncos din care ţâşnesc firicele de apă care împing cu putere în sus particule fine de nisip, care urcă şi coboară mereu, ca într-un dans fermecat – şi cascadele Beuşniţei, Cascada La Văioagă, Cascada Şuşara, cele 7 Tunele şi Sfinxul Nerei.
Cascada Bigăr, considerată de americani „cea mai frumoasă cascadă din lume“, creată de un râu subteran, prin forma ei de „rochie de mireasă“ a Zânei Munţilor Banatului. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean „bigăr“ care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.
Să nu uităm de zona turistică Băile Herculane, emblema noastră milenară, cu aerul ei puternic ionizat negativ, generat de cele 20 de izvoare termominerale, de cascadele Cernei, dar mai ales de pădurea de fag, de pin negru şi vegetaţia de ferigă din zonă.
Urmează salba de 22 de mori de apă cu ciutură de la Rudăria (Eftimie Murgu), ce se întinde pe 3 kilometri de-a lungul râului, ce reprezintă o rezervaţie mulinologică unică în Europa. Fiecare moară are un nume şi este protejată de o stâncă. Ele sunt botezate fie după numele „fondatorului“ (Roșoanea, Viloanea, Trăiloanea), fie după numele locului (Moara de la tunel, Îndărătnica dintre râuri).
Mai avem Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa (1817), cel mai vechi teatru din România şi o copie fidelă a „Burgtheater“ din Viena, muzeul de locomotive cu abur, în aer liber, de la Reşiţa, cu cele 16 exponate, dintre care 13 fabricate în capitala Banatului de Munte. Şi, cu siguranţă, lista poate continua.
JCS-A.M.
FOTO: Banatul Montan
