Nimănui nu îi place să fie etichetat,
se pare însă că rromii din
Caraş-Severin îşi pun singuri eticheta
pe frunte.
Marţi, 17 februarie 2009, a avut loc o primă
întâlnire în cadrul proiectului
„Reţeaua naţională a
experţilor locali rromi, mecanism de sprijin
în implementarea măsurilor de incluziune
socială a rromilor, grup vulnerabil supus
excluziunii sociale“.
La întâlnire au participat
reprezentanţii comunităţilor de rromi
din judeţ care nu au scos la iveală un lucru
grav: „Rromii nu recunosc că sunt rromi
decât atunci când le dai, dacă nu le
dai nimic nu sunt rromi“. E bine însă
că liderii rromilor au recunoscut asta… S-a
ajuns la această concluzie după ce rromii nu
au recunoscut la ultimul recensământ că
sunt ceea ce sunt. „Un exemplu clar este la
Dognecea, unde deşi locuiesc câteva sute de
rromi doar 25 sunt declaraţi oficial“, a
spus Ion Stanciu, consilier pe probleme de rromi
în cadrul Prefecturii Caraş-Severin.
Agenţia Naţională pentru Rromi (ANR) va
selecta cinci persoane din judeţul
Caraş-Severin pentru a deveni experţi locali
pe probleme de rromi. În perioada decembrie 2008
– noiembrie 2011 ANR, în parteneriat cu
Institutul Naţional de Administraţie (INA)
şi cu sprijinul Instituţiei Prefectului
Caraş-Severin, va implementa şi la nivelul
judeţului Caraş-Severin proiectul strategic
„Reţeaua naţională a
experţilor locali rromi, mecanism de sprijin
în implementarea măsurilor de incluziune
socială a rromilor, grup vulnerabil supus
excluziunii sociale“. Este vorba de un proiect
în valoare de cinci milioane de euro la nivel
naţional, iar Caraş-Severinul ar putea, din
nou, să nu vadă prea mulţi bani.
Obiectivul general este
îmbunătăţirea relaţiilor de
parteneriat între comunităţile de rromi
vulnerabile şi instituţiile publice la nivel
local, judeţean, regional şi naţional.
Într-o primă etapă, s-a încercat,
şi s-a şi reuşit după câteva
discuţii mai aprinse, identificarea a 10
localităţi din judeţ unde se va analiza
disponibilitatea primăriilor de a participa la
implementarea proiectului şi anume asigurarea unui
spaţiu pentru expertul local care va fi
plătit din fonduri structurale timp de doi ani
şi mai apoi să fie preluat de primării.
A fost greu pentru că este nevoie de
localităţi în care să fie cel
puţin 300 de rromi, iar rromii
cărăşeni nu şi-au recunoscut
oficial etnia. Până la urmă au fost
alese următoarele localităţi: Anina,
Bocşa, Berzovia (361 de rromi declaraţi
oficial), Moldova Nouă, Băile Herculane,
Grădinari, Vărădia, Vrani (215 rromi),
Berlişte (172 rromi) şi Constantin
Daicoviciu.
Numai că, nu toţi liderii rromilor au
văzut cu ochi buni posibilitatea aceasta şi
mai ales majoritatea au întrebat câţi
bani va primi expertul… „Noi nu suntem
interesaţi. Şi oricum, cine stă pe
şase sute de lei…“, a spus Petru
Şain, reprezentantul rromilor din Clisură.
Anca Preda