Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Prima zi a acestei săptămâni i-a adunat pe cei mai mulţi dintre creştini în lăcaşurile de cult, cu prilejul sfinţirii „apei celei mari”.

Creştinii ortodocşi şi catolici au prăznuit, luni, Botezul Domnului în apa Iordanului, de către Sf. Ioan Botezătorul. Cu această ocazie, în toate lăcaşurile de cult s-a pregătit Agheasma Mare sau apa făcătoare de minuni – despre care se crede că are puteri tămăduitoare –, care se pregăteşte o singură dată în an, de către preot, începând din ajunul Bobotezii.

Reşiţenii au ascultat chemarea lăcaşelor de cult, care au devenit neîncăpătoare pentru cei veniţi să ia agheasmă pe care, potrivit obiceiului, trebuie s-o păstreze lângă o icoană şi pe care o pot folosi tot anul. După ce au luat anafură, agheasmă, credincioşii au primit binecuvântarea preotului, care i-a stropit cu apă sfinţită şi le-a urat „La mulţi ani, cu bucurie!”.

Ce mai înseamnă Agheasma Mare pentru reşiţeni? Ei, bine, cei mai mulţi mărturisesc că o iau pentru sănătate, a lor şi a celor apropiaţi, dar şi pentru a scăpa de cele rele sau pentru a se curăţa de greşeli. „Beau o gură în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, şi mă curăţă de rele”, adaugă o bătrânică.

Sărbătoarea marchează prima Teofanie, adică arătarea Sfintei Treimi, de la naşterea Domnului, când s-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt, în chip de porumbel, a stat deasupra Mântuitorului. Din acest motiv, se spune că în noaptea de Bobotează se deschide cerul şi că aceluia care a reuşit să surprindă momentul i se va îndeplini orice dorinţă.

După liturghie, în câteva biserici din municipiu, preotul, împreună cu enoriaşii au făcut procesiuni spre Bârzava, pentru slujba sfinţirii apelor. La sfârşitul acesteia, se obişnuieşte ca preotul să arunce în apă o cruce de lemn. La Caransebeş, PSS Lucian a oficiat slujba în catedrala episcopală.

Antoniu Mocanu

Adaugă comentariu