CARAŞ-SEVERIN – Toată lumea, dar absolut toată lumea, critică drumurile din Caraş-Severin, însă puţini ştiu că cel puţin drumurile comunale şi forestiere pot fi reabilitate cu uşurinţă.
Strabag, una dintre cele mai renumite firme europene în construcţia de drumuri şi autostrăzi, când a lucrat pe drumurile din judeţ, la reabilitarea acestora a folosit în jur de 10.000 de tone de zgură. Terasamentele supermarketurilor din Caraş-Severin sunt făcute din zgură. Şi exemplele pot continua. Vorbim de acea zgură, certificată din punct de vedere al calităţii, ce o avem din plin chiar într-o margine a Reşiţei, mai exact pe Valea Ţerovei. În timp ce haldele de zgură de la Câmpia Turzii, Târgovişte, Călăraşi, Hunedoara (zgura de aici fiind folosită la construcţia autostrăzii Sibiu-Lugoj) au fost epuizate, materialul, singurul care se autocompactează, fiind folosit la construcţia drumurilor din zonele respective, dar şi la alte construcţii, halda din Reşiţa pare inepuizabilă, chiar dacă tona costă doar 8 lei. Niciun primar din Caraş-Severin pare că nu ştie că poate avea drumuri perfecte făcute din zgură, niciun constructor din afara judeţului, care face lucrări ample în judeţ, nu cunoaşte existenţa haldei. Toţi folosesc piatra, chiar dacă tona este 25 de lei, iar calitatea lucrărilor nu este aceeaşi. Aşadar, primarii, în loc să se tot vaite şi să stea cu mâna întinsă la Consiliul Judeţean, chiar pot folosi zgura pentru ca drumurile din comunele lor să fie măcar practicabile. Zgura este ideală şi pentru drumurile forestiere, mai ales că Direcţia Silvică Judeţeană şi-a propus să investească, în 2018, în reabilitarea a zeci de kilometri de astfel de drumuri.
Un studiu recent arăta că se pot construi cu 140 % mai multe drumuri dacă sunt utilizate agregatele din zgură fie şi numai la două straturi din cadrul drumului. Comunitatea Europeană consideră că este absolut necesară utilizarea zgurii metalurgice cu dublu scop: pentru a reduce costul construcţiei de drumuri, respectând legislaţia de mediu care spune: „0 waste” – „0 deşeu”, şi pentru salvarea mediului de la distrugere. Aşadar, chiar ar trebui să vedem muntele de aur pe care îl ignorăm zilnic, unii cu bună ştiinţă, alţii din nepăsare…