REŞIŢA – În condiţiile în care realitatea pieţei forţei de muncă arată interes pentru joburi de nişă, trebuie schimbat ceva.
Aproape fiecare dintre noi avem o cunoştinţă sau chiar membri ai familiei care au ales să plece din ţară, majoritatea pentru a îngriji bătrânii din alte state. Punctul pe „i” l-a pus, miercuri, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, Elena Solomonesc.
Privitor la oportunităţile privind formarea profesională, realitatea contrazice intenţiile tinerilor de a accede spre învăţământul superior: în Caraş-Severin sunt 37 de furnizori de formare profesională autorizaţi. Acestora li s-au adresat, în primul semestru al anului în curs sute de cărăşeni, majoritatea optând pentru cursurile de „îngrijitor bătrâni la domiciliu” şi „agent de securitate”.
Or, pentru niciuna dintre aceste profesii nu este necesară absolvirea facultăţii, ba nici măcar a liceului, acestea intrând în nivelul 1 de calificare (potrivit studiilor absolvite). „Asta se cere şi realitatea se regăseşte în cererea şi oferta de forţă de muncă din piaţa de profil. Mai sunt solicitări pentru cursuri de apicultori şi crescători de animale, dar indicii sunt daţi de obligativitatea absolvirii acestora pentru obţinerea unor subvenţii”, a precizat Solomonesc. Prin urmare, cu toate instituţiile abilitate pentru armonizarea programei şcolare cu cerinţele pieţei muncii, şomerii, sau chiar angajaţii din judeţ aleg o meserie mai puţin „respectabilă”, dar bine remunerată peste hotare.
De fapt, realitatea a fost aprobată de toţi cei prezenţi la şedinţa Comisiei de Dialog Social. „Noi am mai subliniat acest lucru, pentru că, deşi ne bazăm pe meseriile viabile la un moment dat pe piaţă pentru a şcolariza tinerii, dar până la absolvirea şcolii, aceste solicitări pot dispărea. Şi atunci, oamenii aleg un curs ce se desfăşoară pe o perioadă limitată de timp pentru meseria valabilă atunci. Programul formatorilor este excelent, pentru că este bazat pe realitate”, a amintit Ion Iordache, preşedintele Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale. Or, meseria de îngrijitor de bătrâni este recunoscută în nomenclatorul altor state, iar pentru a primi această calificare, cursurile din respectivele ţări durează doi ani de zile, nu câteva luni, aşa cum şcolarizează formatorii privaţi din România.
„Motivele sunt multiple şi pot pleca de la faptul că tinerii nu pot fi angajaţi, chiar pe posturile pentru care au urmat studiile, din pricina lipsei de experienţă”, a precizat Caius Isac, directorul AJOFM Caraş-Severin. Soluţia cea mai simplă şi care aduce venituri în conjunctura actuală este, pentru moment, îngrijirea bătrânilor la domiciliu în alte state, deşi există şi vârstnici cărăşeni în ţară care se plâng că au nevoie de persoane calificate astfel, neputând însă să-i plătească în euro sau cu sume comparabile. „Furnizorii privaţi îşi armonizează programele în funcţie de solicitări şi se pare că solicitarea cea mai la modă este cea despre care vorbim, cu direcţie clară spre Uniunea Europeană”, a mai amintit Solomonesc.
Legat de „leasing-ul forţei de muncă”, s-ar putea iniţia o modificare legislativă pentru parteneriate public-privat: „Ar trebui ca statul să acorde şi facilităţi, pentru o monitorizare clară a şomerilor, pentru că firmele private gestionează altfel problema. Or ei distribuie forţa de muncă în mod diect, iar dacă nu găsesc loc de plasare suportă din buzunarul prorpiu acest lucru”, a adăugat Nicolae Drăgan, preşedintele BNS Caraş-Severin.
Flavius Rotariu