Caraş-Severin, Romania

BLAJ – Suveranul Pontif a rostit un discurs emoționant în fața a peste 100.000 de oameni prezenți pe Câmpia Libertății de la Blaj, după ce i-a beatificat pe cei șapte episcopi greco-catolici martiri, numindu-i, de-acum, „Fericiți”.

Șapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu – au fost beatificaţi duminică, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, oficiată de Sanctitatea Sa Papa Francisc.

Cauza beatificării a fost deschisă în 1994. Procesul canonic eparhial de recunoaştere a martiriului episcopilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste a început oficial pe 16 ianuarie 1999 la Blaj şi a durat până la 10 martie 2009. Etapa a constat din culegerea de informaţii cât mai complete (mărturii verbale şi documente culese din arhive) privitor la viaţa, activitatea şi martirajul celor şapte episcopi greco-catolici morţi în timpul prigoanei comuniste. Sfântul Părinte Francisc a autorizat congregaţia să promulge Decretul de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi greco-catolici morţi între anii 1950-1970 din timpul persecuţiei comuniste pe 19 martie 2019.

Unul dintre episcopii beatificaţi a fost şi Valeriu Traian Frenţiu, care s-a născut la Reşita, judeţul Caraş-Severin, pe 25 aprilie 1875. A deschis şcoli confesionale la Oradea şi la Beiuş, a construit la Oradea Seminarul mare şi Institutul teologic. S-a implicat în construirea de noi biserici, precum şi în apostolat. În 1940, din pricina ocupării nordului Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Diktatului de la Viena (1940), a decis să rămână la Beiuş, oraş aflat dincolo de noua graniţă. Aproape întreg teritoriul Eparhiei de Oradea ajunsese să facă parte din Ungaria şi a fost încredinţat episcopului de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, ca administrator apostolic, episcopul Ioan Suciu rămânând la Oradea ca episcop auxiliar.

Papa Francisc a spus, duminică, pe Câmpia Libertății din Blaj, că în aceste ținuturi oamenilor le este cunoscută suferința „atunci când greutatea ideologiei sau a regimului e mai puternică decât viața”. Sanctitatea Sa le-a spus pelerinilor că știe istoria acestor ținuturi. „Voi ați suferit din cauza discursurilor și acțiunilor bazate pe discreditare”, li s-a adresat Suveranul Pontif.

Adaugă comentariu