Caraş-Severin, Romania

Ca să dai CFR Marfă pe doar 200 de milioane de euro când valorează mai mult de atât chiar şi ca fier vechi trebuie să fii fie foarte prost, fie foarte şmecher. Iar afacerea încheiată săptămâna trecută nu e deloc proastă (mai puţin pentru stat). E logic să fie aşa dacă ne gândim că niciunul dintre guvernele României nu a dorit să privatizeze cu adevărat CFR, cum nu au vrut să privatizeze nicuna dintre companiile de stat.

Că doar nu erau tâmpiţi să strice clasicul circuit al banilor dintre patroni şi clasa politică, prin care anumiţi „investitori” cotizau către partide, iar acestea, când ajungeau la putere, aveau grijă să le ofere contracte preferenţiale la companiile de stat în timp ce bugetul plătea pierderile. Dacă Ponta a privatizat pînă la urmă CFR nu e pentru că ar vrea, ci pentru simplul motiv că nu are de ales – de la FMI i s-a transmis clar: rezolvi problema, sau te descurci singur cu plata salariilor şi a pensiilor.

Uşor de spus, mai greu de făcut. Cu managementul privat s-au ars urât de tot; s-a văzut chiar la CFR, unde noua conducere se trezise să facă verificări tocmai la Iaşi, pe moşia lui Relu Fenechiu, determinându-l pe acesta să răspundă neregulilor crunte constatate acolo prin trimiterea corpului de control al Ministerului la… CFR şi prin sabotarea planului de administrare, obligând astfel directorul să-şi dea demisia.

Mai era posibilitatea insolvenţei, dar nu puteau risca să dea peste încă un Remus Borza, care a pus Hidroelectrica pe picioare tăind salarii şi concediind şi, mai ales, deconectându-i pe „băieţii deştepţi”. Singura soluţie posibilă pentru CFR Marfă rămânea privatizarea, dar nu oricum. Cu o firmă străină nu prea mergea; ăia veneau să facă bani pentru ei, nu pentru politrucii români, aşa că ar fi externalizat profiturile iar lor le aruncau nişte mărunţiş, cât să nu ţipe prea tare. Mai rămânea numai privatizarea cu o companie română, care să respecte zicala că o mână spală pe alta şi ambele golesc bugetul. Ceea ce s-a şi întâmplat. GFR a primit plocon, pe o sumă infimă, CFR Marfă.

Deci, se poate spune că Relu Fenechiu a avut o misiune deosebit de dificilă şi şi-a câştigat din plin laudele lui Crin Antonescu, cel care spunea despre el că e „un om care a realizat într-un mod atât de spectaculos nişte obiective atât de importante pentru România”. Şi dacă tăiem ultimul cuvânt şi punem în loc „căpuşe”, ce iese?

Nina Curiţa

5 Comments

  1. Pana la urma praful se va alege de CFR. Sigur sunt multe variante. Statul (corupt) a ales-o pe cea mai sigura. Sistemul Stat nu mai functioneaza. Pentru curiosi: avem doua referendumuri care nu au fost puse in aplicare. Restul, judecati singuri.

    • Asa e!!! SuperBASE (sunt total anti-Basescu), cand a propus si ulterior NOI am fost de acord cu reducerea la 300 a HOTILOR! Acum multi din cei care au fost de acord cu reducerea IL fac vinovad…DREAQ mai intelege natia asta a noastra de LINGAI SI PINGUINI!!! Dumnezeu sa aibe grije de sufletele noastre ca in rest „am avut chiar noi grije…”

  2. Pai cine era prost sa dea gaina cu oua de aur? Ce tunuri se trag pe la cfr, incepand de la piatra de terasament cumparata la pret de marmura italiana si pana la hartie si pixuri de zici ca sunt suflate cu aur.

  3. Daca e sa aleg intre administratorul STAT si administratorul Gruia Stoica… prefer GFR!

  4. pinochio, stiai ca gruia stoica are si semenicul din centru? ala care se prabuseste pe zi ce trece? n-o fi statul cel mai bun administrator dar pana sa-l ia stoica hotelul era deschis si avea clienti.

Adaugă comentariu