REŞIŢA – La sfârşitul săptămânii trecute, Cristian Silviu Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), s-a aflat în judeţ pentru o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor din sănătatea cărăşeană. Discuţiile importante au fost purtate cu managerii spitalelor din judeţ, fiind discutată şi finanţarea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Reşiţa.
„A fost prima întâlnire de acest gen de care a beneficiat judeţul din partea CNAS, cel puţin de când sunt manager. Gestul a dovedit intenţii bune din partea conducerii instituţiei, însă problema a rămas aceeaşi: CNAS nu va primi fonduri în plus de la Ministerul Finanţelor”, ne-a declarat dr. Dumitru Secăşan, managerul SJU Reşiţa. Din nefericire, lunile noiembrie şi decembrie au rămas tot fără finanţare (sau cu o finanţare minimă de câteva zeci de cazuri pe întreg spitalul). „Ni s-a promis că, în urma discuţiilor şi analizării situaţiilor vor fi făcute demersurile pentru ca spitalele să primească o mai bună finanţare. Am atras atenţia că SJU, cu toate că are de 6-7 ani de zile 29.000 internări pe an, sunt decontate cel mult 26.000 de externări. Prin urmare, se atrag arierate – marea problemă a sistemului sanitar românesc. Ne rămân cazuri rezolvate şi nedecontate”, a mai adăugat dr. Secăşan.
Zilele trecute, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa a primit de la Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CONAS) certificarea ca spital acreditat. „Asta înseamnă că avem îndeplinite peste 85% dintre criterii. Este categoria cea mai înaltă, după care vin, în ordine descrescătoare, categoriile «spital acreditat cu încredere ridicată» (cu plan de confirmare între 65 şi 85%), «acreditat cu încredere scăzută» (50-65%) şi neacreditat. Am reuşit prin muncă şi colaborare să obţinem cel mai bun punctaj. În aceste condiţii am putea emite şi pretenţii, însă, pare-se că nu există nicio legătură între competenţele spitalului şi finanţarea acestuia. Sunt spitale în ţară ce au primit o finanţare mai bună (1.600 de lei pe caz ponderat în condiţiile în care SJU are 1.440 de lei pe caz ponderat) în condiţiile în care aceloraşi spitale li se decontează şi cheltuielile cu ATI. E o creştere de buget spectaculoasă. Şi noi am făcut demersuri pentru aceleaşi facilităţi la Ministerul Sănătăţii, decidentul. Se spunea că respectivele unităţi sanitare sunt spitale strategice, dar printre acestea sunt unele ce au rezolvat 23.000 de cazuri anual”, a mai aimntit managerul SJU Reşiţa.
Criteriile pentru care s-au acordat respectivele finanţări nu sunt foarte clare, dar spitalul reşiţean poate aspira la respectivul statut, cu atât mai mult cu cât este şi unitate cu gradul de competenţă de nivel 2. „Criteriile sunt oarecum aleatorii. Dorim măcar o creştere în acord cu inflaţia, dar, mai mult, s-a tăiat la toate spitalele finanţare programelor naţionale de prevenire a deceselor la nou-născuţi. Preşedintele CNAS cunoaşte situaţia din teren, din Caraş-Severin şi din Reşiţa. Ne-a promis că se va lupta faţă de problema finanţării deficitare”, a precizat dr. Secăşan.
Flavius Rotariu