Caraş-Severin, Romania

BĂNIA – Spune Silvestru Bălan, primarul comunei Bănia, explicând că toate tentativele de a găsi apă prin forare au eşuat…

Suntem judeţul care, pe hârtie, stă cel mai bine la gradul de absorbţie a fondurilor europene pe cap de locuitor. Şi, totuşi, în vreme ce reşiţenii şi caransebeşenii se vaită de craterele lăsate-n drum de lucrările civilizaţiei – cele pentru apă şi canalizare – există comunităţi întregi care n-au apă potabilă şi nici măcar speranţa de a avea aşa ceva prea curând…

O sesizare ajunsă pe adresa redacţiei sublinia faptul că locuitorii comunei Bănia nu au apă curentă mai tot anul, din cauza unei exploatări forestiere făcute haotic, pe albia pârâului care alimentează centrul de comună, dincolo de slova legii. Vizavi de aceasta, Marius Şuşară notează: „Jumătate de an, comuna Bănia nu are apă curentă întrucât izvoarele pârâului seacă, din vina tăierii pădurilor, iar cealaltă jumătate de an, apa nu poate fi folosită pentru că lemnul tăiat se trage şi se depozitează pe matca pârâului, în amonte de bazinele ce captează apa pentru localitate“.

Din spusele edilului Silvestru Bălan aflăm că lucrurile pot sta chiar mai rău de atât! Acesta ne-a explicat că apa care ajunge în gospodăriile din centrul de comună nu este potabilă, iar reţeaua de alimentare cu apă este veche, de dinainte de Revoluţie. S-au mai făcut ceva investiţii, ceva reparaţii, au fost schimbate nişte coloane, dar apa tot aşa se obţine, cu ajutorul câtorva decantoare şi a unui bazin, dintr-un pârâiaş.

Edilul a precizat că reclamațiile oamenilor sunt întemeiate, că aceştia i s-au plâns şi că a luat măsuri. Însă terenul unde este exploatată pădurea nu aparţine comunei, Bănia având pădurile înspre Berzasca. Pădurea de pe raza unităţii administrative aparţine Ocolului Silvic Bozovici, care a dat parchetul cu pricina în exploatare unei firme. La sesizarea cetăţenilor, primarul spune că a mers la faţa locului, împreună cu un pădurar, iar drumul său a fost refăcut şi de către cei de la Mediu, acesta din urmă lăsându-se şi cu ceva amenzi. Operatorul economic şi-a luat deja TAF-urile de acolo şi le-a mutat în alte zone.

bania-2

Potrivit edilului, parchetul cu pricina nu e mare, era de 1800 de metri cubi, din care ar mai fi rămas de exploatat în jur de 800. Practicile însă i-au nemulţumit pe localnici, pentru că muncitorii, în loc să-şi amenajeze drum, peste deal, prin pădure, ca să-şi care lemnele, le aruncau la vale, în albia râului, pentru că le era mai simplu. Lucru care, după cum spune primarul, nu era permis nici de lege, nici de contract.

Silvestru Bălan a precizat că pârâul firav care alimentează comuna este afectat de aceste activităţi mai ales când plouă, când vine apa murdară. Lucru care se întâmplă chiar şi la o simplă trecere a unei maşini. Vizavi de acest aspect, s-au purtat discuţii cu câteva firme pentru aducerea unor filtre mari, industriale, care să amelioreze lucrurile.

Pentru asigurarea apei potabile s-au făcut şi foraje, două în Bănia, unul la Gârbovăţ. Săpăturile s-au oprit la 116, respectiv 145 de metri în centrul de comună, şi la 216 metri la Gârbovăţ. Dar nu s-a găsit apă… „Să nu credeţi că am aruncat banii pe foraje făcute de capul nostru“, subliniază Silvestru Bălan, explicând că s-au folosit recomandări şi studii puse la dispoziţie de către cei de la Apele Române. S-a apelat inclusiv la ajutorul unor vechi angajaţi ai Formin, oameni cu experienţă, care au avut la rândul lor alte studii şi hărţi. Rezultatele se lasă încă aşteptate.

Foto: Marius Șușară

Adaugă comentariu