CARAȘ-SEVERIN – Federaţia Română de Speologie a fost chemată la discuţii pentru aprobarea unei strategii unitare.
Zilele trecute, la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a avut loc o întâlnire pentru prezentarea Planului de măsuri al ministerului, ce a fost ajustat cu propuneri din partea ONG-urilor, în special referitor la Administrația Fondului pentru Mediu. Pentru că Federația Română de Speologie este o structură importantă la nivel național, reprezentând peste 40 de organizații cu tradiție în România, şi care se implică activ în domeniul cercetării, conservării carstului și arii protejate, a fost invitată la discuţii.
„Am participat la două întâlniri importante organizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ocazie cu care au fost stabilite priorități și acțiuni comune în ceea ce privește conservarea patrimoniului carstic al României, eficientizarea funcționării Comisiei Patrimoniului Speologic și modificări ale actelor normative cu privire la ariile protejate. Domeniul ariilor protejate și implicit conservarea pădurilor reprezintă o prioritate a societății civile din România, fapt pentru care a fost semnată și o rezoluție în anul 2015 de peste 50 de organizații neguvernamentale. Am încredere că noul ministru al mediului, doamna Cristiana Pașca Palmer, și actualul Guvern al României vor respecta solicitările noastre astfel încât patrimoniul natural al statului, de interes național, să nu mai fie cedat pentru administrare, chiar și temporară. Sper ca în câteva luni Agenția Națională pentru Arii Protejate să fie înființată și să devină operațională, ocazie cu care toate ariile protejate de interes național să fie coordonate și finanțate de stat“, a precizat reşiţeanul Bogdan Bădescu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie.
Având în vedere atât importanța cât și vulnerabilitatea carstului și peșterilor, Federația a solicitat înființarea unui nou program al Administrației Fondului de Mediu – „Programul de îmbunătățire a calității mediului carstic și geodiversității“. „Majoritatea obiectivelor turistice de interes major reprezintă fenomene carstice, sunt cheile, peșterile, cascadele, văile carstice și versanții calcaroși precum cei din Clisura Dunării. Ca atare impactul pozitiv socio-economic depinde în mare măsură de politicile și programele de conservare. România trebuie să-și cunoască prioritățile și să se dezvolte durabil, rațional, pentru a asigura un progres real, nu doar în statistici neînțelese de majoritatea cetățenilor“, a explicat Bădescu.
Județul Caraș-Severin, zona Olteniei și Munții Apuseni ar fi principalii beneficiari ai unui astfel de program al AFM, iar ONG-urile susţin că în câțiva ani ar fi vizibile și beneficii socio-economice.