Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Pentru Cristi Chisăliță, pasiunea e un mod de viață iar meșteșugul un mijloc de trai. „Pământul și natura sunt surse de viață și sănătate și trebuie protejate”, ne-a spus tânărul inginer.

Să lucrezi în străinătate și să ai premizele unei cariere strălucitoare… e visul multor tineri. Vis la care Cristi renunța în 2011, când lucra ca inginer în Udine, Italia. Visul său era altul: a fi mai mult în contact cu oamenii și natura, a se întreține pe cont propriu făcând ceva ce-i place. Nu știa exact ce vroia dar știa sigur că vroia să iasă din mediul în care se afla.

Iată-l renunțând la cariera promițătoare, revenind acasă și trăind din banii puși la ciorap. Ciorap care-l cam strângea și-l îndemna să strângă și cureaua. Ca să reușească, s-a apucat să facă săpun natural. Rezultatul a fost peste așteptări iar săpunul a devenit prima sursă de venit. Asta i-a stârnit interesul pentru plante și pentru uleiuri de plante, esențiale și presate la rece. A început prin a cumpăra uleiuri de calitate și a le combina pentru a obține diverse creme cosmetice și medicinale. „Atunci am înțeles că dacă faci ce-ți place și asta aduce un beneficiu celorlalți, te simți împlinit. Mi-am dorit să aprofundez știința plantelor și să obțin eu însumi esențele”, își amintește Cristi.

Între timp, fusăse cucerit de sunetul fluierului nativilor din America de Nord. Cu eforturi semnificative, și-a procurat un fluier din SUA și a învățat să cânte la el. A vrut să obțină și alte tonalități de fluiere dar puține se găseau în Europa. Așa că a decis să și le facă singur. A studiat și s-a apucat să facă fluiere din lemn de cireș, de nuc dar și de măr, prun sau alun de pădure. Tare mult vroia să aibă un atelier în care să facă fluiere, însă abia după trei ani avea să reușească.

În paralel, își promova uleiurile fiind prezent la diverse evenimente unde se făcea auzit cântând la fluier. Oamenii erau foarte încântați. Cum încântat a fost și Cristi când l-a cunoscut pe Raul Sava, posesor al unei prese nemetalice cu care obținea uleiuri vii din plante. „Raul vroia ca tot mai multă lume să facă asta. A fost amabil să-mi prezinte presa lui iar cunoștințele de inginer m-au ajutat să-mi proiectez și eu o presă pe care o folosesc și acum. Așa văd diferența uriașă între uleiurile din comerț și cele rezultate din procesul de presare lentă, la rece, cu presa nemetalică. Procedeul nu este folosit la scară industrială din cauza productivității scăzute”, aflăm de la Cristi. Iar testul șervețelului spune tot. Pe un șervețel alb, se pune o picătură de ulei, apoi pata rezultată se observă la lumină. Dacă pata are o culoare uniformă, uleiul e pur. Dacă apar nuanțe diferite, uleiul este impur. Fiecare nuanță reprezintă un alt tip de ulei sau solvent folosit în procesul de extragere.

Dar Cristi știe ce face. Culege plantele din natură sau le cultivă în grădină, apoi le mărunțește cu mojarul din piatră și încarcă presa nemetalică. După 12 ore, obține un ulei viu, neoxidat, precum și turtițe din plante, care pot fi folosite pentru băi terapeutice sau ca odorizante în cameră sau în dulapul de haine.

Cristi îşi doreşte să întâlnească tot mai mulți oameni atrași de natură, care înțeleg că pământul și natura sunt surse de viață și sănătate și trebuie protejate. Pentru el, uleiurile din plante și produsele aferente, alături de fluiere, au devenit pasiune și meșteșug din care trăiește. Cristi însuși, din inginer mecanic, a devenit un inginer al plantelor și sunetelor.

 

 

1 Comment

  1. eu nu pricep cum s-o apucat de fluiere inainte sa aibe atelierul…sau cum isi promova uleiurile pe la evenimente inainte sa afle de presa si sa si-o construiasca??
    subiect fain, articol scris pe dos 🙂

Adaugă comentariu