REŞIŢA – La iniţiativa unor medici, cu sprijinul autorităţilor locale, două noi centre de permanenţă se înfiinţează în județ.
În condiţiile în care au existat sincope în ceea ce priveşte susţinerea financiară a unor asemenea unităţi sanitare şi chiar probleme pe partea financiară a celor deja existente în Caraş-Severin, două grupuri de medici cărăşeni au decis că este nevoie de centre de permamenţă în localităţile Soceni şi Căvăran. Ambele ar putea fiinţa în apropierea unor oraşe care au deja spitale, însă inişiativa ar degreva cheltuielile acestora şi ar oferi consultaţii medicale după ora 16.00 cetăţenilor din zonele respective.
„La Soceni este vorba despre o asociere a unor medici din Bocşa, Reşiţa şi alte localităţi, iar la Căvăran (Constantin Daicoviciu – n.r.) am fost informaţi de faptul că primăria a pus la dispoziţie spaţiul necesar. E greu să convingi medicii să activeze în asemenea instituţii, pentru că e vorba de timpul lor, de cheltuieli suplimentare şi de faptul că veniturile în asemenea cazuri nu sunt satisfăcătoare. Mai există şi riscul ca centrele să nu primească bani prin contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate“, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică judeţene.
Există demersuri efectuate pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru a finanţa respectivele centre de permanenţă.
„Am susţinut întotdeauna înfiinţarea acestora, pentru că reprezintă un beneficiu pentru asiguraţi. Aceştia pot merge dimineaţa la medicul de familie şi după ora 16.00 la aceste centre de permanenţă, în cazul în care starea de sănătate nu reprezintă o urgenţă. Astfel, se degrevează spitalele de cheltuieli inutile. Nu e prima oară când menţionez, dar suntem departe de alte judeţe, cum ar fi Timişul, care au zeci de astfel de centre. Nici municipiului Reşiţa nu i-ar strica vreo două centre de permanenţă“, a mai adăugat directorul DSP Caraş-Severin.
Din păcate, medicii nu pot fi constrânşi să deschidă cabinete de medicina familiei în anumite localităţi şi cu atât mai puţin să muncească în centrele de permanenţă după ce au finalizat programul lor de dimineaţă. Mai mult, câştigurile acestora sunt mici, iar prestarea de servicii medicale în centrele amintite ar putea semăna foarte bine cu un voluntariat.
Prin lege, trebuie asigurată „trusa de urgenţă“ fiecărei astfel de unităţi (anumite medicamente şi materiale sanitare) care se încadrează într-un buget mediu, în jur de 300-400 de lei pe lună, ca şi cost mediu pe ţară pentru fiecare centru de permanenţă. Dar primăriile respective au încercat să suplinească de la bugetul local respectivele sume şi sunt în încurcătură pentru că nu există suportul legal pentru ca ele să suporte costul medicamentelor.
Flavius Rotariu