REŞIŢA – Au intervenit mai multe noutăţi în materie de legislaţie, unele doar de suprafaţă, altele chiar binevenite.
Legislaţia din domeniul învăţământului generează tot felul de situaţii în aparenţă nefireşti. De exemplu, pentru a scăpa de cheltuielile de natură administrativă, multe grădiniţe nu mai există ca entităţi de sine stătătoare, ci ca structuri în cadrul altor instituţii de învăţământ, inclusiv în cadrul unor licee. Aşa s-a ajuns ca, la întrebarea: „Unde mergi la grădiniţă?“ cei mici nu pot răspunde decât „La liceul sau colegiul X“.
Ei, bine, oricât de ciudate ar părea aceste situaţii, care sunt cât se poate de reale, acestea vor începe să se mute şi sub umbrela forurilor universitare, pentru că acestea îşi vor putea deschide propriile… colegii. Cel puţin aşa stabilesc ultimele modificări în materie de legislaţie.
Referindu-se la ultima OUG 49/2014, ce modifică Legea Învăţământului (Legea 1/2011), Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa a precizat că aceasta „dă voie universităţilor să înfiinţeze colegii. N-a fost nicio problemă, asta nu înseamnă că scade calitatea învăţământului, nici nu ne obligă să facem colegii. De exemplu noi nici n-o să facem colegiu, îi lăsăm pe cei din sistemul preuniversitar care sunt mai bine organizaţi în acest sens. E ca şi cum ne-ar fi pus peste noapte pe toţi să înfiinţăm colegii. Firmă avem, UEMR Servicii, au venit cu clarificări la ea, dar n-am fi putut porni Campusul Universitar de Vară dacă nu făceam această firmă, cu blocajul pe care-l avem asupra angajărilor. Cred că este foarte bine, pentru că aşa avem un control foarte clar şi al veniturilor, şi al cheltuielilor. Nu aş fi vrut ca cheltuieli de la campus să se transforme clar în cheltuieli fără venituri în banii universităţii. Chiar nu văd de ce, şi în alte ţări din Europa este permis acest lucru“.
De asemenea, rectorul UEMR a precizat că a fost scoasă interdicţia potrivit căreia cei care treceau de vârsta de pensionare nu mai puteau să ocupe şi posturi de conducere. Doina Frunzăverde a explicat că şi în prezent era posibil acest lucru, însă este discutabil dacă după o anumită vârstă, unele persoane mai au adepţi suficienţi pentru a putea fi votaţi pe asemenea poziţii. Iar la Reşiţa, în situaţii similare, posturile de dascăl ale celor care s-au pensionat au fost preluate de tineri.
Rectorul consideră că majoritatea modificărilor operate asupra legislaţiei erau de aşteptat, fiind chiar implicite, şi care n-au schimbat prea mult. În consecinţă, în niciun caz n-au făcut rău sistemului de învăţământ, aşa cum s-a tot discutat în ultima vreme.
Printre noutăţi se numără faptul că a fost definit atribuţiile managerilor din învăţământul superior, cărora li se dă posibilitatea să ocupe şi o funcţie politică. „Până la urmă nu s-a schimbat nimic, cred că sunt probleme false“, a precizat rectorul UEMR, care a apreciat însă schimbările la capitolul doctorat, care va putea fi făcut şi cu frecvenţă redusă, faţă de perioada anterioară, când frecvenţa era obligatorie.
„A fost pentru noi toţi o surpriză pentru că, în lege, doctoratul trebuia să fie numai cu frecvenţă, a reclamat Doina Frunzăverde. În toate ţările europene, doctoratul se poate face şi cu frecvenţă redusă. Dacă impui obligativitatea doctoratului cu frecvenţă, înseamnă că automat la doctorat se înscriu persoane care nu au un loc de muncă sau absolvenţi în primul an de la absolvire, care nu au loc de muncă. Pentru că a fi cu frecvenţă înseamnă să fii opt ore în universitate. Dar din punct de vedere al calităţii, ai nevoie de doctorat dacă lucrezi în învăţământ sau în cercetare. Dacă lucrezi deja într-un institut de cercetare, ar trebui să renunţi la poziţia din institut ca să te duci să faci doctorat la universitate. Nu înţeleg de ce, adică poţi să lucrezi la locul de muncă. Tema de la doctorat poate să abordeze anumite aspecte practice, să le soluţioneze cu ajutorul profesorilor. Nu te obligă nimeni să vii după ora 4 la universitate“.
„Consider şi eu, şi colegii mei, că modificările nu lezează în niciun fel calitatea învăţământului superior din România, a conchis Frunzăverde. Cred că şi discuţiile care sunt folosite din păcate de prea multe ori cu scop pur politic fac un mare rău învăţământului superior din România, dar şi învăţământului în general. Ar trebui ca disputele politice să nu afecteze domenii atât de importante cum este cel al învăţământului superior“.
Antoniu Mocanu