REŞIŢA – De regretatul istoric Dumitru Ţeicu, într-un volum care va lăsa urme în istoriografia românească a Evului Mediu.
Lansarea postmortem a cărţii „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV“ a prilejuit recunoaşterea unanimă a meritelor acestui demers editorial din partea istoricilor din ţară, unii dintre aceştia onorând invitaţia de a participa la eveniment. Cartea se adaugă celor peste zece volume publicate, pentru care fostul manager al Muzeului Banatului Montan n-a precupeţit nici un efort, precum şi altor articole şi studii apărute în revistele de specialitate. Autorul, din fericire, a reuşit să-şi vadă cartea publicată pe patul de spital, despre detaliile tehnice ale versiunii în limba engleză, dar şi despre colaborarea la carte criticul şi traducătorul Ada D.Cruceanu Chisăliţă vorbind emoţionant, după ce a solicitat un moment de reculegere. Au rostit discursuri, la fel de emoţionante, noul manager interimar al Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, care a preluat şi misiunea de gazdă a manifestării, subprefectul Cătălin Ionuţ Hogea şi noul manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, profesorul Ioan Benga, acesta înaintând propunerea ca o şcoală din Reşiţa să poarte numele lui Dumitru Ţeicu.
O critică avizată pe toate capitolele cărţii a fost făcută de Doina Benea, de la Muzeul Banatului din Timişoara, iar Rudolf Gräf, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a concluzionat că „avem de-a face cu un centru de putere al unei puteri medievale central şi sud-est europene într-un mediu românesc. Această interpretare a lui Dumitru Ţeicu ne permite să spunem, ca o concluzie, că acest mediu românesc a fost conectat în momentul respectiv la sistemele politice şi economice ale vremii. Acest mediu a făcut parte din lumea politică a vremii respective, a avut legături atât la sud de Dunăre, cât şi la nord de regiunea respectivă, nefiind izolată şi netrăind, într-un spaţiu neatins de nimeni. Ceea ce înseamnă că a făcut parte din lumea europeană a secolelor analizate de autor în volum“.
Referindu-se la metodologia de lucru a autorului, el a subliniat că lua rapoartele de săpături şi le compara, iar unde avea documente scrise în culegerile de documente, le reanaliza şi reconsidera concluziile din primele studii: „Marele lui merit a fost că se detaşa de o gândire creionată de altcineva, de o ideologie, având ca istoric acest obiectiv al adevărului istoric“.
Un alt invitat de seamă la lansare, Sabin Luca, managerul Muzeului Bruckenthal din Sibiu, a spus că despre Ilidia s-au scris sute de articole, studii şi diverse sinteze, pentru că localitatea este foarte bogată în vestigii, pornind din preistorie, până la această perioadă cercetată de medievişti, dar şi perioade mai târzii. El şi-a amintit de anul 1985, când efectua săpături în zonă, întrucât în acel an Dumitru Ţeicu cerceta o necropolă foarte interesantă, rezultatele, deşi au fost publicate în articole, acum au apărut pentru prima dată „in extenso“. El a precizat în ce constă importanţa cărţii: „Cartea arată un centru voievodal, un centru extrem de important pentru organizarea politică din marginea Banatului Montan de către Oraviţa şi sigur că au mai fost în Banat astfel de centre, unul chiar în Reşiţa, în Bocşa şi alte locuri. Centrul de la Ilidia însă e foarte important pentru că păstrează mai multe rânduri de incinte, biserici mai multe şi se pot vedea câteva sute de ani destul de fragil reprezentaţi în istorie. Fiindcă e perioada de început al mileniului al II-lea, când sunt tot felul de mişcări de populaţii, izvoarele scrise sunt mai firave. Tocmai de aceea cercetarea este foarte importantă, iar această sinteză va lăsa urme în istoriografia românească a Evului Mediu“.
Cartea a apărut în 2017 la Editura „Istros“ din Brăila, lansarea fiind organizată de Muzeul Banatului Montan.