Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEŞ – Evenimentul s-a desfăşurat săptămâna trecută la Timişoara, participanţii ajungând pe urmele Unirii şi în capitala fostei Graniţe bănăţene. Acest simpozion ştiinţific internaţional a fost organizat de Filiala Timişoara a Academiei Române, în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, Societatea Enciclopedică a Banatului, Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol“ din Arad, Episcopia Caransebeşului, Primăria Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru“ din municipiu.

Asta în contextul în care, luna trecută, Banatul a aniversat 100 de ani de la unirea sa cu România. Venind de la Făget, participanţii la simpozion – membri ai Filialei din Timişoara, dar şi din alte oraşe ai Academiei Române – au poposit sâmbătă, 29 iunie 2019, şi la Caransebeş. Astfel, în Aula „1 Dcembrie 1918“ a Primăriei a fost marcată trecerea celor 100 de ani de la marele eveniment petrecut în 21-23 iulie 1919, odată cu intrarea primelor eşaloane ale Armatei Române în această regiune.

Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timişoara, Ioan David, a spus în deschiderea manifestării că dacă, în perioada interbelică, Timişoara a fost capitala administrativă şi financiară a Banatului, Caransebeşul, un oraş încărcat de istorie, a fost capitala culturală a regiunii. El i-a înmânat primarului Felix Borcean documentele simpozionului, iar edilul le-a mulţumit oaspeţilor pentru faptul că au inclus Caransebeşul în această acţiune de prestigiu: „Îmi amintesc ziua în care ne-aţi vizitat la Primăria municipiului şi, alături de Adrian Ardeţ, fostul director al muzeului caransebeşean, evident, n-am putut decât să fiu de acord în a vă fi gazdă în marcarea şi de către noi, alături de celelalte localităţi importante din Banat, a Centenarului Unirii, pentru că noi am fost puţin mai întârziaţi decât restul ţării, nu din dorinţa noastră, ci ca urmare a acelor manifestări ale istoriei care nu ţin neapărat de voinţa oamenilor“.

Istoricul Constantin Brătescu, cel care a fost, timp de 36 de ani, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, a vorbit în primul rând despre Aula „1 Decembrie 1918“, cea care a găzduit manifestarea, afirmând că este fosta sală a Magistratului Orăşenesc Caransebeş, dată în folosinţă în septembrie 1903, vechea Primărie fiind situată atunci pe Str. Ardealului, în fosta cazarmă a Companiei XI-a a Regimentului de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean. El s-a referit şi la participarea delegaţiei caransebeşene la Marea Adunare de la Alba Iulia, 24 de delegaţi de aici semnând Actul Unirii şi încă 100 fiind prezenţi la eveniment. De asemenea, a vorbit despre ocupaţia sârbească, din perioada noiembrie 1918-iulie 1919, afirmând că de nicăieri pe unde au fost, «sârbii nu au plecat cu mâna goală».

Constantin Brătescu a prezentat materialul intitulat „Legăturile dintre caransebeşeni şi Academia Română“, în care a menţionat activitatea lui Titu Maiorescu – care era nepotul episcopului caransebeşean Ioan Popasu, precum şi a profesorului Ştefan Velovan.

Cei prezenţi au purtat discuţii legate de Primul Război Mondial, de întârzierea cu care a intrat Armata Română în Banat, precum şi despre ocupaţia sârbească din această parte de ţară. În încheierea vizitei făcute în municipiu, oaspeţii s-au deplasat la Episcopia Caransebeșului, unde a avut loc conferința „Episcopia Caransebeșului, răstignire și înviere“, susţinută de părintele arhimandrit dr. Casian Rușeț, consilierul cultural al Eparhiei caransebeșene.

Sonia Berger

Enable referrer and click cookie to search for pro webber