REŞIŢA – La acestea se mai adaugă câteva sute acoperite cu cenuşă, zgură şi steril.
Printe atribuţiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului se numără şi supravegherea calităţii solului, directivă potrivit căreia a fost întocmită o informare privitoare la situaţia actuală a deşeurilor.
Datele instituţiei arată că 30,93 de hectare sunt acoperite cu deşeuri menajere provenite de la depozitele municipale de profil unde a fost sistată depozitarea (Reşiţa – 11,6 ha, Caransebeş – 3,5 ha Oţelu Roşu – 0,7 ha, Moldova Nouă – 2,16 ha, Băile Herculane – un hectar, Bocşa – 1,55 ha, Anina – 7,92 ha, Oraviţa – 2,5 ha).
Alte 5,15 ha sunt acoperite cu cenuşă provenită de la Centrala Termoelectrică Crivina, lichidată; 62,72 ha sunt acoperite cu zgură rezultată din procesele de prelucrare din industria metalurgică feroasă; 350,23 ha sunt ocupate cu steril din iazurile de decantare miniere de la fostele exploatări de profil şi alte 175,63 ha sunt ocupate de haldele miniere de decopertare şi steril.
În final, zece hectare sunt, potrivit APM Caraş-Severin, ocupate cu dejecţii din zootehnie, provenite de la fostele ferme zootehnice ale Combinatului Agricol Berzovia. Cât priveşte calitatea apei, doar patru oraşe – Reşiţa, Caransebeş, Oţelu Roşu şi Băile Herculane – au staţii de epurare a apei uzate menajere, însă trei dintre acestea sunt subdimensionate şi nu asigură o epurare corespunzătoare.
FR