Caraş-Severin, Romania

CARAŞ-SEVERIN – Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului era de 295.579 persoane, din care 151.727 femei (51,3%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 37.600 persoane (dintre care 19.500 femei).

Populaţia stabilă a municipiilor şi oraşelor este următoarea: Reşiţa (73.280 persoane), Caransebeş (24.690 persoane), Bocşa (15.840 persoane), Moldova Nouă (12.350 persoane), Oraviţa (11.390 persoane), Oţelu Roşu (10.510 persoane), Anina (7.480 persoane) şi Băile Herculane (5.000 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Mehadia (4.130 persoane), Teregova (3.980 persoane), Zăvoi (3.950 persoane) şi Berzovia (3.890 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Brebu Nou (119 persoane), Ocna de Fier (656 persoane), Ciudanoviţa (657 persoane) şi Văliug (746 persoane).

Datele statistice ale recensământului privind distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă relevă faptul că în municipii şi oraşe trăiesc 160.550 persoane, reprezentând 54,3% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în favoarea mediului rural. Ca structură a populaţiei pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,2% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,4%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (56,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,2% în totalul populaţiei stabile. La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

„Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile”, se specifică în comunicatul Direcţiei de Statistică.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 271.880 persoane (din totalul celor 295.570 persoane). S-au declarat români 243.930 persoane (89,72%). Populaţia de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 7.270 persoane (2,67%), numărul celor care s-au declarat croaţi a fost de 5.090 persoane (1,87%) iar numărul celor care s-au declarat sârbi a fost de 5.040 persoane (1,85%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1.500 sunt: maghiari (2.940), germani (2.890), ucraineni (2.480) şi cehi (1.560). Faţă de recensământul din anul 2002 creşteri ale ponderilor populaţiei s-au înregistrat la etniile: română (de la 88,25% la 89,72%), romă (de la 2,38% la 2,67%) şi sârbă (de la 1,83% la 1,85%), descreşteri ale ponderilor populaţiei constatându-se la etniile: germană (de la 1,85% la 1,07%), maghiară (de la 1,75% la 1,08%), cehă (de la 0,74% la 0,57%), ucraineană (de la 1,06% la 0,91%) şi croată (de la 1,88% la 1,87%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 272.040 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,93% limba română reprezintă prima vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 2,31% dintre persoane limba romani este cea maternă; limba croată a reprezentat limba maternă pentru 1,81%, iar limba sârbă pentru 1,79% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile maghiară (0,97%), germană (0,90%) sau ucraineană (0,89%) reprezintă limba maternă declarată pentru 7.410 persoane care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,71% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 271.560 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 88,31% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 6,16% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,98% de religie baptistă, iar 3,31% penticostală. Ponderi între 1,45% – 0,35% au înregistrat următoarele religii: ortodoxă-sârbă (1,45%), greco-catolică (0,66%) şi reformată (0,35%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,78% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,14% din totalul populaţiei.

recensamant-cs

Structura populaţiei stabile pe stări civile

Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 48,53% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 71.380 bărbaţi şi 72.080 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,34%, persoanele văduve reprezintă 10,54% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,58%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 11.740 persoane.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 49,91% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 39,16% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 10,93% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 2.688 persoane analfabete.

Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 7.390 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia. Alte rezultate definitive ale RPL 2011 vor fi puse la dispoziţia utilizatorilor etapizat, în perioada septembrie – decembrie 2013.

Adaugă comentariu