CARAŞ-SEVERIN – Pădurile virgine de fag din Munţii Banatului au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Unesco. Este vorba despre pădurile de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa şi Domogled-Valea Cernei, din judeţul Caraş-Severin.
Pădurile virgine de fag din Caraş-Severin se întind pe o suprafaţă de 60.000 de hectare şi sunt ultimele zone în care natura supravietuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. În comunicatul prezentat de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO se precizează că a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Păduri antice de fag din Germania“ („Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany“), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei“ („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe“).
Includerea a pădurilor de fag bănăţene pe Lista Patrimoniului Mondial Unesco a avut loc săptămâna trecută, la Cracovia, în cadrul celei de-a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial. La acest eveniment România a fost reprezentată de fostul Ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, cel care a şi făcut anunţul important pentru ţara noastră, dar mai ales pentru judeţul Caraş-Severin.
„Am înscris în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş-Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Sinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului, Strâmbu Băiuţ (Maramureş). (…) Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale şi un mare pas înainte către a obliga autorităţile româneşti la îmbunătăţirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri“, a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.
Conform senatorului, petiţia formulată de European Beech Forest Network Association, semnată de mulţi români, a constituit un argument important în demararea acestui eveniment important pentru România, „ca şi aşteptarea a zeci de mii de cetăţeni ai Europei care doresc să ne putem bucura mai departe de resursele naturale moştenite, să le protejăm şi să le transmitem cât mai intacte generaţiilor următoare“.
De la sfârşitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva „insule“ izolate în Alpi, Carpaţi, Pirinei şi zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea şi toleranţa la diferite condiţii climatice şi geografice a fagului, conform site-ului UNESCO. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent, exceptând Rusia. Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înălţime domină peisajul acestor păduri. Animale precum râşii, lupii şi urşii populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetică.