Investiţiile în infrastructura rurală sunt proiecte greu de realizat atunci când vine vorba despre susţinerea lor din bugetul administraţiilor locale. Din acest motiv, multe primării din judeţ au accesat proiecte cu finanţare europeană pentru apă, canalizare, asfaltare drumuri sau reabilitare de cămine culturale. Numai că, nu toţi cei care au întocmit proiecte au reuşit să şi întrunească punctajul necesar, în vederea obţinerii finanţării europene. Un astfel de caz este şi primarul din Fîrliug, Ioan Borduz.
Edilul spune că a cheltuit aproximativ 300.000 de lei pentru întocmirea documentaţiei necesare, ca la final să constate că nu se afla pe lista câştigătorilor. „Acest lucru s-a întâmplat pentru că cei de la Bucureşti au schimbat regulile jocul înainte ca acesta să se fi terminat! Nu înţeleg cum au putut să schimbe criteriile de selecţie peste noapte, fără a anunţa acest lucru. Când le-am cerut explicaţii, mi s-a spus că am fost depunctat pentru că în proiectul meu cele mai mari investiţii erau pentru drumuri, iar eu figuram în baza lor de date ca beneficiarul unei finanţări europene pentru asfaltarea unui drum, finalizat în 2006 la Secăşeni. Dacă ştiam că aşa stau lucrurile, nu mai cheltuiam atâţia bani, şi îi foloseam pentru alte proiecte“, a spus Borduz.
Proiectul depus de edil pe Măsura 322 cuprindea amenajarea unui teren multifuncţional de sport, asfaltarea tuturor drumurilor din satele aparţinătoare comunei Fîrliug, reabilitarea căminului din Scăiuş, şi amenajarea reţelelor de canalizare, cu staţie de epurare, la Fîrliug.
Roxana Nafiru