De la „Reforma Adormiţei“ până la compararea unei şedinţe de Guvern cu o ediţie a emisiunii „Surprize, surprize“, proiectele Legii educaţiei au primit o sumedenie de nume. Să fie vorba de un domeniu prea refractar la nou sau de un sistem prea refractar la educaţie?
Să fie mai bine organizarea examenului de titularizare, ca acum, la nivel de judeţ, sau ca fiecare unitate de învăţământ să-şi aleagă singură dascălii care să-i ducă, sau nu, prestigiul mai departe?
Printre noutăţile structurale se numără faptul că clasa pregătitoare se va muta de la grădiniţă la ciclul primar, iar clasa a IX-a, de la liceu la gimnaziu. Astfel, liceul va fi de trei ani, iar admiterea se va face pe baza portofoliului educaţional. Bacalaureatul va avea două probe scrise. Părinţii vor semna contracte cu şcolile, iar pentru chiul vor scoate din buzunar între 500 şi 5.000 de lei, ori vor fi puşi să muncească în folosul comunităţii. Iar dascălii, indiferent de nivelul la care predau, vor fi înlocuiţi cu profesori, fapt pentru care va fi nevoie de şase ani de studiu şi de un an de stagiu obligatoriu.
Ce mulţumiri sau nemulţumiri au dascălii? Mariana Zvarici, lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale, preşedintele Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Caraş-Severin: „Avem cel puţin zece pagini de observaţii, dar acolo sunt cuprinse doar cele mai importante dintre ele. Noi am făcut toată documentaţia şi toate nemulţumirile vor fi predate, oficial, Parlamentului, prin Comisia de Învăţământ. (…) Noi, între timp, continuăm protestul în forma în care a început, în sensul că nu trecem notele în catalog, iar în 22 aprilie, la nivel naţional, toate sindicatele vor declanşa greva generală. Protestăm pentru că suntem nemulţumiţi de Legea educaţiei dar şi de faptul că nu se respectă nici hotărârile judecătoreşti, nici celelalte legi. Cele mai mari nemulţumiri din proiect vizează eliminarea titularizării, faptul că din doar o treime din consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ va fi din partea personalului didactic, restul fiind părinţi şi reprezentanţi ai consiliului local, deşi ar trebui să fie un raport de 50% la 50%, precum şi de modul în care sunt calculate sumele acordate pentru fiecare elev, dare sunt total nerealiste. Nu s-a ţinut cont, de exemplu, de specificul liceelor vocaţionale“.
Fie că va trece de Parlament sau nu, iniţiativa reprezintă strădania celui de-al patrulea ministru care încearcă să detroneze vechea lege din 1998, modificată până acum de 104 ori.
Antoniu Mocanu