REŞIŢA – Promite primarul Nelu Popa, spunând că acum patru ani şi jumătate a preluat un oraş depresiv. De unde a pornit acum supărarea edilului? De la o nemulţumire răsărită pe una din cele şase străzi în lucru din Luncă, „acest cartier pe care unii îl numesc al chiaburilor comunişti“!
Supărarea edilului pleacă de la reclamaţiile făcute de cineva din zonă, atât pentru tăierea unor brazi, cât şi pentru faptul că, pe strada Nicolae Titulescu – artera care porneşte de la ieşirea de pe platforma Lidl-Kaufland (CET), spre Bulevardul A.I. Cuza –, trotuarul a fost pus prea aproape de ferestrele oamenilor, pe terenul lor, încălcându-se astfel proiectul iniţial. Chiar şi aşa, Nelu Popa spune că, în locul celor câţiva copaci care au trebuit tăiaţi, pe stradă vor fi plantaţi alţi 63.
„Vreau să comunic reşiţenilor un lucru: de patru ani şi jumătate lucrăm la schimbarea acestui oraş! Am tăiat sălcii de pe malul Bârzavei şi am fost apostrofat eu. Am lucrat la fântâna cinetică şi am schimbat toate măruntaiele ei – ţevile ruginite, pompa veche, am pus pompe noi, ţevi de inox, PLC, comandă electronică. Am primit scrisoare deschisă de la oameni de cultură din oraş care mă întrebau cum îmi permit eu să intervin în fântâna maestrului Lucaci. Lucrăm la aceste străzi, eu ştiu că Reşiţa atunci când am preluat-o a fost un oraş depresiv. Asta a fost Reşiţa, un oraş depresiv“.
Voi da în judecată toţi depresivii care nu-şi iau pastilele la timp
Putem totuşi răsufla consolaţi: Reşiţa nu este singura afectată… „Există comunităţi depresive, din păcate, în România, a constatat edilul. Valea Jiului este toată depresivă! Şi alte zone pe care nu le enumăr aici, pentru că nu vreau să se simtă ofensate. Reşiţa a fost un oraş depresiv, cu oameni care nu mai aveau încredere în ei, credeau că nu se poate face nimic. O comunitate depresivă este una în care, dacă-i spui omului: «Dom’le, hai să facem!», îţi spune: «Nu are rost, noi n-avem nicio şansă!»; «Dar uite că au făcut ăia!», «Da, da, dar la noi nu se poate!». Asta este o comunitate depresivă. În 27 septembrie s-a dovedit că o foarte mare pondere din populaţie nu mai este depresivă şi crede că putem face lucruri! Pe aceştia care mai sunt încă depresivi şi nu-şi iau pastilele îi anunţ că îi voi da în judecată. Pentru că atunci când vorbesc despre Primăria Reşiţa vorbesc despre colegii mei. Şi munca lor nu poate fi aruncată în van. Vorbesc despre diriginţii de şantier, vorbesc despre constructori, vorbesc despre arhitecţi, despre firme de proiectare. Şi acest lucru nu îl mai admit. Pe Marius Hegheduş îl anunţ acum, public, că îl voi da în judecată luni, şi toţi banii pe care-i iau acestui flăcău o să-i vărs în contul Fundaţiei Comunitare Banatul Montan. Şi o să încărcăm aceste conturi cu bani de la aceşti oameni care nu-şi iau pastilele la timp“, a promis Nelu Popa.
Un cartier cu blocuri triste
Aruncând priviri peisajului urban de pe strada Nicolae Titulescu, edilul a făcut o făcut o constatare: „Şi blocurile acestui cartier arată extraordinar de trist! Oamenii n-au mai investit în ele de peste 50 de ani. Nu le-au zugrăvit, nu le-au tencuit, nu vorbesc de anvelopat! Şi o să luăm următoarele măsuri: în şedinţa Consiliului Local de luna aceasta, vom da o hotărâre în care cei care îşi vor anvelopa clădirile şi vor reduce emisiile de CO2, vor beneficia de o reducere de impozit de 50% pe zece ani! Cei care au clădiri degradate şi nu acţionează asupra lor, li se va mări impozitul de cinci ori, până le vor aduce în starea corectă. Dacă anul viitor le fac, impozitul revine la normal. Şi vom lua de la cei care se lamentează că nu pot, şi vom da la cei care vor şi pot. Această muncă pe care noi o facem şi dvs o vedeţi în teren zi de zi o vom duce până la capăt, cu toate frânele şi cu toţi depresivii ăştia care stau în jurul nostru“.
Fără poze, eram măcelari de copaci
Şeful administrativului reşiţean a ţinut să explice de ce a adunat presa şi autorităţile de mediu la lucrările de pe strada Nicolae Titulescu: „Pentru că aceşti oameni au vizibilitate în oraş, când lansează o opinie, sunt percepuţi în comunitate ca nişte lideri. Iată că a lansat nu numai o opinie, Hegheduş a trimis reclamaţie la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor Europene, la Comisia Europeană, la Agenţia de Mediu, la Garda de Mediu, la Inspectoratul de Stat în Construcţii, la toate instituţiile publice. Acest om pune 5-7 instituţii publice pe drum, pentru că ele trebuie să dea un răspuns la adresă. Le pun pe drum, pun oamenii noştri într-o postură destul de proastă pentru că aşa i s-a năzărit lui că i-am tăiat un brad de pe un canal termic. Şi vă mai spun o chestie şi cum au apărut brazii ăştia pe canalul termic, pentru că nu ştie nimeni nici lucrul ăsta. În anii ‘50 când s-a născut acest cartier pe care unii îl numesc al chiaburilor comunişti, nu s-a gândit în perspectiva peisagistică, a arborilor, cum se pun. Şi atunci fiecare s-a dus în grădină, în pădure, a luat un brăduţ şi l-a pus undeva, fără să ştie că sub el e un canal termic. Ăsta-i bradul pus acum 70 de ani acolo, care a crescut săracul, s-a făcut de 70 de ani, neavând rădăcini la vale, el s-a dus în lateral. Şi ăsta, de exemplu, poate cădea oricând pe un om, pentru că n-are nimic sub el, totul a plecat în plan orizontal, că n-are unde să se ducă. Mă bucur că sunt aici şi Garda de Mediu şi Agenţia de Mediu, şi chiar vă mulţumesc că aţi venit să vedeţi. Pentru că dacă n-am fi avut inspiraţia să facem aceste poze – şi mulţumesc dlui Ţiplea, şi lui Adelin Tuţă că au făcut aceste poze – astăzi putea cineva să spună că am tăiat copaci şi suntem nişte măcelari“.
Mediul caută soluţia consensului
Cei de la Mediu au fost ceva mai temperaţi în declaraţii. Şeful Gărzii de Mediu ne-a lămurit că autorizaţiile, vizavi de brazi, le dă Protecţia Mediului, al cărei şef spune că „lucrările au autorizaţie de mediu pentru proiectul depus. Problema este cu tăierea acestor arbori, care a apărut ca o problemă neprevăzută. Nimeni nu a anticipat faptul că aceste canale sunt chiar sub rădăcinile copacilor. Constructorul şi-a dat seama abia atunci când a escavat. Astăzi am făcut evaluarea acestui tei, care după părerea mea n-are nicio şansă de supravieţuire cu rădăcinile tăiate şi cu canalul de scurgere sub el. Şi am fost de acord cu tăierea acestui tei, în ideea că pe acest aliniament se vor planta în jur de 60 de copaci noi. Asta este poziţia noastră, cred că facem un lucru bun pentru Reşiţa. La noi n-au fost reclamaţii! Au fost la Garda de Mediu!“, a încheiat oficialul spunând că autorităţile de mediu caută să găsească o soluţie pentru un consens pe această problemă.
JCS-Antoniu Mocanu