CARAŞ-SEVERIN – Decizia aparține victimei, dacă optează ca brățara electronică să însoțească ordinul de protecție, iar comunitatea poate și chiar are obligația să rupă tăcerea înainte de a fi prea târziu!
O conferință de presă menită să pună pe tapet problema violenței, domestice sau în familie, se dorește a fi un semnal de alarmă pentru ca femeile, principalele victime ale acestui tip de violență, să știe că există soluții reale de protecție, după cum a ținut să sublinieze comisarul-șef de poliție Oana Maria Colța, șeful Serviciului de Ordine Publică din cadrul Poliției județului.
Până se ajunge la pedepsele care – în cazul membrilor de familie – se majorează cu o pătrime, situația se poate gestiona urgent, inclusiv prin evacuarea agresorului din locuință, chiar dacă acesta este proprietarul! În urma evaluării riscurilor, oamenii legii pot emite un ordin de protecție provizoriu, valabil inițial 5 zile, prelungit automat până la finalizarea procedurilor din instanță. Ideea este că victimele – reprezentantul legal al acestora sau DGASPC, în cazul minorilor agresați chiar de reprezentantul legal – pot decide folosirea sistemului de monitorizare.
Kitul cuprinde două telefoane, unul pentru victimă, celălalt pentru agresor, și o brățară care se montează pe glezna sau mâna agresorului, după cum a explicat comisarul de poliție Dimitrie-Alin Anderca, șeful Biroului de Ordine Publică din Caransebeș. Ideea e că sistemul nu urmărește victima, decât atunci când apare o alertă în sistem, generată de apropierea brățării purtată de agresor, de telefonul victimei. În acel moment, autoritățile intră în alertă și iau măsuri pentru a preveni orice situație neplăcută.
De cele mai multe ori însă victimele nu sunt de acord cu această monitorizare, însă cele 5 brățări montate anul acesta aproape s-au dublat în primele 10 luni ale lui 2025, când au fost montate 9 astfel de dispozitive în județ.
Chiar și așa, numărul cazurilor de violență în familie înregistrează un trend descendent, în primele 10% ale acestui an fiind cu mai bine de 31% mai puține decât în aceeași perioadă din 2024, cum a precizat comisarul-șef Oana Colța. Sunt tot mai rare principalele fapte comise în contextul violenței domestice – adică între persoanele care locuiesc și gospodăresc împreună, chiar dacă nu sunt soți sau rude (cum ar fi colegi de apartament, actuali sau foști parteneri, concubini). Cel mai mult au scăzut lovirile și alte violențe, cu 36,63% și abandonul de familie, cu 22,62%. În vreme ce amenințările au rămas constante, dar nu au fost înregistrate încălcări ale ordinelor de protecție provizorii, de 5 zile, emise de polițiști.
Dintre infracțiunile din domeniul violenței în familie – comise față de rude, actuali sau foști soți, ori rude apropiate ale acestora –, aproape 56 % au fost comise în mediul urban și peste 44% în mediul rural. Peste 65% au fost comise acasă și aproape 35% în public. Peste 84% dintre agresori sunt de sex masculin și aproape 16% de sex feminin. Peste 70% din victime sunt de sex feminin, iar aproape 30% sunt de sex masculin.
Polițiștii au intervenit, în primele 10 luni, în peste 950 de cazuri de violență domestică, cu 7% mai puține decât în aceeași perioadă a lui 2024. Aproape 700 dintre ele au fost raportate din mediul urban și aproape 300 de la sate. Și peste 830 au fost sesizate rapid, prin 112.
În urma acestor intervenții, polițiștii au întocmit 270 de dosare penale pentru fapte de violență în familie, în scădere cu peste 30% față de primele 10 luni ale lui 2024. Și au emis 121 ordine de protecție provizorii, cu aproape 36% mai multe față de perioada similară a anului 2024, fiind confirmate de procuror 120, în 9 dintre cazuri victima fiind cea care a refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu.
Prin cele 121 ordine de protecție provizorii emise, polițiștii cărășeni au dispus aproape 160 de măsuri, printre care: evacuarea temporară a agresorului din locuința comună (chiar dacă era proprietar) – în peste 30 de cazuri; reintegrarea victimei și a copiilor în locuința comună – în 11 cazuri; obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime față de victimă, familia, reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate – în peste 100 de cazuri; obligarea agresorului la purtarea permanentă a dispozitivului electronic de supraveghere – în 9 cazuri; obligarea agresorului la predarea către poliție a armelor deținute – într-un caz.
JCS-Antoniu Mocanu
