CARAŞ-SEVERIN – Acum ceva mai mult de un deceniu și jumătate (nu mai rețin cu exactitate timpul derulării emisiunii), marele academician Zoe Dumitrescu Bușulenga (spre sfârșitul vieții tunsă în viața monahală sub numele de maica Benedicta și trecută la viața cea neîmbătrânitoare de ceva ani), povestea la o emisiune un fapt cu totul inedit!
În perioada comunistă, în România, studenții de la Facultatea de Litere din cadrul Universității București au auzit că se publică o integrală a operei lui Lucian Blaga într-un tiraj limitat. Pentru a nu risca pierderea unui asemenea volum atât de important pentru literatura română, studenții, cu o seară înainte, s-au deplasat la Librăria Eminescu din București și s-au așezat la rând. Toată noaptea au stat acolo convinși fiind că, a doua zi, când urma să se deschidă librăria, vor intra sigur în posesia unui exemplar. Teama aceasta de a nu pierde o carte și râvna pentru a o avea m-au impresionat!
În ultima perioadă se vorbește intens de o necesitate a introducerii educației sexuale în școală. Tot în această perioadă, în întâlnirile pe care le am cu elevi din toate ciclurile învățământului preuniversitar, cei mai mulți nu pot suporta matematica. La liceu, în mare parte, din cauza bacalaureatului, sunt ocolite profilele care cuprind matematica într-o formă intensivă. Ca un iubitor de matematică ce am fost și sunt, chiar dacă acum activez ca preot călugăr, nu pot să cred că Teorema lui Thales, Teorema lui Pitagora, Teorema catetei, Teorema celor trei perpendiculare etc. nu mai sunt la modă. Noi mâncam matematica pe pâine! Era o desfătare să îți ocupi mintea cu o super problemă de geometrie în care mintea lucra fantastic spre a ajunge la rezultatul final, în care, pentru a afla o arie laterală, o arie totală sau un volum al unei figuri geometrice în spațiu, trebuia să afli o înălțime, o bisectoare, o mediană, o diagonală, o apotemă etc. care necesitau un efort rațional substanțial.
Ca unul care fac parte din această societate, sunt surprins de poziția neutră și indolentă pe care o au oamenii cu privire la acest aspect și la ce le este dat copiilor lor să învețe. Cu toții vedem că majoritatea copiilor nu mai învață matematică și nici nu o mai iubesc, nu mai citesc o carte, ci totul se rezolvă într-o formă superficială: pregătirea cu ore în particular ca să treci examenul și atât. Într-o lume în care mi se pare că și dascălii de specialitate iubesc mai puțin matematica, să fie nevoie de ore de educație sexuală în școală?! Acum trei decenii se întâmpla să stai la rând de seara la o librărie pentru a intra în posesia unei cărți de literatură sau te frământai, o mare parte din zi, cu rezolvarea unei ecuații, a unui sistem de ecuații, a unei probleme de geometrie/trigonometrie, a unei integrale. Lucrul acesta să reprezinte o preocupare învechită? Dacă introducerea orelor de educație sexuală în scoală este așa de necesară (deși ca doctor în sociologie nu am găsit un studiu științific plauzibil despre aceasta), atunci mă întreb dacă nu cumva societatea noastră trăiește un regres și nu un progres?!
Probabil că sunt nostalgic: îi caut pe tinerii care vorbeau între ei de Eminescu, de Călinescu, de Blaga și de Arghezi, de Platon, de Socrate și de Aristotel, de Thales, de Pitagora și de Arhimede.
JCS- Protosinghel Ioanichie Petrică
