CARAŞ-SEVERIN – Este vorba despre câteva noi ordonanţe de urgenţă, una introducând un program de investiţii nou, alta continuând PNDL 2, din care autorităţile pot primi bani pe direcţii de finanţare precise!
Vineri, palatul prefectural a găzduit o prezentare făcută de secretarul de stat Andrei Ungur, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, alături de prefectul judeţului, Cristian Gâfu. În vizor au fost două proiecte naţionale prin care primăriile pot beneficia de noi fonduri sau de continuarea unor lucrări, dar şi de introducerea unei formule de calcul pentru ca scumpirea materialelor de construcţii să nu mai cadă pe umerii constructorilor.
Sunt trei ordonanţe de urgenţă, aflate în primă lectură miercuri la Guvern, fiind acum în proces de avizare interministerială, când probabil că vor suferi ceva ajustări. Este vorba despre „OUG privind Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“, OUG pentru suplimentarea sumelor pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a doua, şi OUG pentru suplimentarea sumelor de investiţii, care se va aplica la toate contractele de finanţare, ordonanţă care vine în sprijinul constructorilor ca urmare a scumpirii materialelor de construcţii“, a precizat Andrei Ungur. Pe scurt, undeva la 50 de miliarde de lei pe unul, 3 miliarde pe al doilea. Se va avea însă grijă ca localităţile care cer asfaltări să aibă parte de ele doar după ce vor avea apă, canalizare şi eventual gaz, pentru a nu mai exista situaţii de genul şcolilor construite iar la finalul lucrărilor să se constate că baia e în curte…
Chiar dacă s-a vorbit de un PNDL 3, „Anghel Saligny“ „nu este o continuare a PNDL, a subliniat secretarul de stat. Este un program diferit, care se va axa pe trei piloni de dezvoltare: reţelele de apă şi canalizare, drumurile de interes local, şi aici ne referim la drumurile comunale şi judeţene, şi extinderea reţelelor de gaze naturale. Spre deosebire de PNDL 1 sau 2, acest program de investiţii va finanţa doar aceste tipuri de obiective. N-o să mai fie finanţate căminele culturale, reabilitările şcolilor, clădirilor sau terenuri de sport, acestea urmând să fie finanţate prin CNI, cum se întâmplă de altfel şi acum, sau prin următoarele programe operaţionale europene. De ce s-au ales doar aceşti trei piloni de dezvoltare? Pentru că aici România stă din păcate foarte prost. Şi pot să vă spun că undeva la 75% dintre localităţi nu sunt racordate la reţelele de gaze, peste 57% nu au sisteme de canalizare, iar undeva la 30% nu au sisteme de apă. La drumuri judeţene şi comunale, cifrele sunt foarte, foarte mari. Este un program care va beneficia de un credit de angajament de 50 de miliarde de lei, sumele astea provin din datele pe care noi le avem la minister în momentul acesta sunt undeva la 170 de cereri pentru reţelele de gaze, care însumează peste 2 miliarde de lei, sunt peste 500 de solicitări pentru drumuri judeţene şi comunale, undeva la 8,5 miliarde de lei, şi un număr de peste 2.000 de cereri pentru apă şi canalizare. Deci suma este foarte mare, undeva la 27 de miliarde de lei. Vorbim doar despre proiecte mature, care au un grad de maturitate care merge inclusiv până la autorizaţia de construire, nu vorbim doar despre idei de proiecte! Totalul acestor sume se ridică undeva la 45-46 de miliarde, de aici a şi venit această sumă de 50 de miliarde. Nu înseamnă că toţi care au depus până acum proiecte pe CNI sau pe alte programe vor dori să le facă în continuare pe acest program naţional de investiţii“.
PNDL 2 continuă
Prin cea de-a doua ordonanţă, s-au luat măsuri de continuare a proiectelor începute pe PNDL 2, la fel cum s-a întâmplat la început de an, cu PNDL 1. Contractele vor beneficia de o prelungire de doi ani, urmând să fie finalizate în decembrie 2022. Există însă posibilitatea prelungirii cu încă doi ani. Şi a fost introdusă o suplimentare a creditelor de angajament cu 3 miliarde de lei, tot din cauza influenţelor preţurilor materialelor şi resursei umane. Andrei Ungur a amintit de schimbarea din 2018 când, prin OUG 114, a fost majorat salariul minim în construcţii, multe dintre studiile de fezabilitate şi din proiectele tehnice fiind făcute înainte de această dată, ele fiind bugetate cu sumele care au fost înainte. Potrivit secretarului de stat, banii se vor da printr-o procedură simplă, pe care beneficiarii o cunosc de la PNDL 1.
Cea de-a treia ordonanţă la care visau mai mult firmele de construcţii „se ocupă cu mari dificultăţi din cauza scumpirii materialelor de construcţii. S-a lucrat la ea 3-4 luni, inclusiv cu asociaţiile prestatorilor în construcţii. Ce introduce nou? În contracte se vor putea pune clauze de ajustare a preţurilor, care poate fi şi în sus, şi în jos, în funcţie de piaţa materialelor de construcţii de atunci“, a precizat oficialul MDLPA. Ajustările se pot face doar pe partea de materiale, după o anumită formulă de calcul. Dacă până acum riscul contractului era doar al constructorului, care rămânea cu paguba scumpirilor materialelor, pe viitor, lucrurile vor fi corectate.
Şi pentru că vorbim despre noul ciclu european de finanţare, am putut reţine că, în perioada următoare, nu se mai pot face pe bani europeni drumuri comunale şi judeţene, iar PNRR va asigura finanţare doar pentru localităţile cu mai puţin de 2.000 de locuitori. La reţelele de gaze, încă sunt o serie de discuţii între structurile europene şi Guvern. Aceste părţi de investiţii ar fi rămas pe dinafară, în următorul exerciţiu financiar, fapt ce justifică necesitatea celor trei noi OUG-uri.
JCS-A.M.
