Ghete, rucsac, pelerină şi un fluier sunt lucruri care nu trebuie să lipsească în acestă drumeţie.
Traseul începe din zona de agrement Costeşti şi urmează valea Grădiştei 8 kilometri, până în satul Grădişte, unde drumul se bifurcă. Traseul continuă spre dreapta până la Valea Albă (încă 7 km). Până aici se poate urca cu maşină de teren. De aici plecaţi spre valea Albă, pe jos, 5 kilometri, până la Sarmizegetusa Regia.
Din Sarmizegetusa Regia poteca nu mai este bine marcată, dar traseul se poate continua pe muchia Căprăreaţa, până în Muncel, de unde marcajul dispare. Pentru a continua traseul trebuie să urcaţi până în culme unde se află un drum antic, folosit de oamenii zonei pentru a ajunge la stână. Pe acel drum se poate ajunge în 45 de minute pe vârful Godeanu, iar de aici în Şinca, unde traseul întâlneşte triunghiul roşu, care duce la cabana Şureanu.
Spre Poiana Omului
Un alt traseu, cu plecare tot din Costeşti este Cetatea Blidaru- Poiana Omului- vârful Godeanu. Traseul este marcat cu linie albastră şi poate fi parcurs în 14 – 15 ore. Traseul porneşte din Costeşti, dar nu urmează valea Grădiştei, ci urcă spre cetatea Blidaru pe culmea dintre valea Făieragului şi valea Grădiştei. Traseul este bine marcat, iar după aproximativ 45 de minute se ajunge într-o poiană, unde o variantă scurtă, de 400 de metri, ne duce în cetatea Blidaru spre stânga, iar traseul principal continuă spre dreapta, prin punctul numit La Vămi, unde se află două turnuri dacice recent descoperite.
Odată ce treceţi de aceste turnuri, lăsaţi în urmă complexul de apărare al cetăţii Blidaru şi continuaţi drumul pe culme, spre satul Târsa. Sat de munte, răsfirat pe platforma Luncanilor. După ce străbateţi satul, vă îndreptaţi spre Poiana Omului, unde pe partea dreaptă se află o stână. Traseul continuă, spre stânga, spre vârful Rudii. Pe parcursul drumului, din Poiana Omului spre vârful Rudii, există mai multe sălaşe, locuinţe folosite pe timp de vară de către sătenii din satul Federi, care împreună cu stânile pot fi folosite ca refugii pe timp ploios sau viscol.
Din vârful Rudii continuaţi pe culme, spre sud, spre vârful Meleia, unde de asemenea se găseşte o stână, poate cea mai frumoasă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Din vârful Melea se continuă pe culme, spre stânga, spre Steaua Mare, unde traseul se întâlneşte cu traseul Costeşti- Cetatea Sarmizegetusa Regia- vârful Godeanu- Steaua Mare- Şaua Şinca.
Respectaţi regulile
În concluzie la cele prezentate aş vrea să recomand turiştilor care vizitează zona să urmeze traeele turistice şi să respecte regulile Parcului Natural Grădiştea Muncelului- Cioclovina. Astfel, în prezent se poate campa doar la poarta de vest a cetăţii Sarmizegetusa sau, dacă vă prinde noaptea pe traseele mai sus menţionate vă recomandăm să intraţi la o stână pentru a nu fi nevoiţi să campaţi în locuri care ar putea fi frecventate de urşi. De asemenea, turiştii care nu respectă regulile de campare şi de protecţie a mediului pot fi sancţionaţi de către jandarmi montani şi rangeri parcului.
sg. maj. Vasile Iordache
