REŞIŢA – Producători agricoli şi meşteşugari din ţară sunt prezenţi în Parcul Tricolorul în week-end. Evenimentul, organizat a doua oară la Reşiţa, aduce reșițenilor o gamă variată de produse. Aceștia pot cumpăra mezeluri, lactate, dulciuri, prăjitură de casă, produse apicole, flori, bijuterii, ii populare.
Delicii dulci
Unul dintre comercianţii prezenţi este Mirela Mătăuanu, din Mihăieşti, jud. Argeş. D-na Mirela ne îmbie cu zacuscă, dulceţuri, siropuri şi şerbeturi. Acum cinci ani, a pus bazele unei mici afaceri de familie prin care produce legume şi fructe şi le procesează la scară mică. „La început, am produs legume şi fructe însă, neavând piaţă de desfacere, am început să le şi îmbuteliem. În ceea ce facem, respectăm reţetele bunicii. La 1 kg de fruct, se pune 1 kg de zahăr şi 500 ml apă iar conservantul constă în zeamă de lămâie”, aflăm de la d-na Mirela.
O afacere similară are şi Emil Tămăşan din Uila, jud. Mureş. Produce dulceţuri, siropuri, compoturi, băuturi licoroase, murături sau dulceaţă din… ardei iute. Reţeta cuprinde ardei iute, zahăr după gust şi un agent de fierbere. Şi desigur ingredientul principal pe care-l adaugă la toate produsele: suflet, dragoste, plăcere. „De meserie sunt inginer agronom, meserie pe care o practic în propria fermă cu profil pomicol. Producem fructe şi legume pe care le prelucrăm ulterior. Produsele noastre sunt naturale, fără chimicale”, spune dl. Tămăşan.
Gavrilă Samoilă este din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa. În cadrul afacerii sale de familie, deţine 180 de stupi. De şapte ani se ocupă cu apicultura şi produce sortimente diverse de miere, căpăceală, polen, propolis, tinctură de propolis. „Practic apicultura pastorală şi, în fiecare an, fac cam zece mutări. Produsele le valorificăm către Apicola şi către angro-uri. Colaborăm şi cu magazine şi participăm la târguri din toată ţara”, aflăm de la apicultorul care ne invită la standul său din Parcul Tricolorul.
Georgeta Ciurea a venit din Săcele, jud. Brașov și ne așteaptă cu prăjituri pentru diabetici, fondante, baclavale, rovegane, caramele cu lapte, etc., toate după rețete vechi. Originară din Dobrogea, d-na Georgeta s-a stabilit în Transilvania, luând cu ea și rețetele de acasă. „Roveganele sunt produse fără coacere. Tot ceea ce facem producem în laboratorul propriu, în cadrul micii noastre afaceri de familie și nu folosim nici aditivi, nici coloranți”, ne-a spus d-na Ciurea.
Producători din județ
La târg, i-am reîntâlnit pe Ioan Marta din Fârliug și pe Ioan Păun din Soceni. Participanții la târgurile agricole cunosc gustul răchiei, brânzeturilor și mălaiului produse de uica Tie, oierul din Fârliug. Și mai cunosc și gustul cârnaților de capră și al afumăturilor produse de nea Ioan Păun. Uica Tie se apropie de 70 de ani și nu-i vine să stea. Și-acum se trezește la cinci dimineața și se culcă la miezul nopții, căci fără muncă nu se poate. „Când e vremea fânului sau a prunelor, mulți preferă să stea la umbră și să aștepte ajutorul social. Eu nu-s de acord cu asta că așa se învață omul cu nemunca. Și să găsesc oameni cu ziua mi-e greu. Și alimentația face foarte mult, căci produsele din magazine nu se compară cu ce facem noi”, spune uica. Alături de el și de nea Ioan Păun, sunt prezenți la târg producători tradiționali din zona Sibiului sau chiar din Maramureș.
Alte produse
Printre ofertanţi este şi Rareş Constantinescu din Breaza. Produce bijuterii din aur şi argint, ducând mai departe meşteşugul învăţat de la părinţi. „Îmi ia cam o oră ca să fac un inel din aur şi cam patru ore să fac un lănţişor. Procesul implică topirea metalului, prelucrarea prin bătaie şi încălziri repetate, finisare, modelare, gravare şi lustruire”, aflăm de la Rareş. Soţia sa, d-na Mirela, produce ii tradiţionale din in topit, după cum a învăţat din familie. Concret, inul e ţesut la războiul tradiţional aşa cum îl ştim din bătrâni. Apoi se face croiala, se coase cu aţă colorată, fiecare culoare cu alt ac, iar firul alb folosit la ie trebuie să fie din mătase. „Cam trei zile îmi ia să termin o ie. Am mers la evenimente din toată ţara şi am observat că, în Banat, lumea apreciază ia şi tradiţia”, povesteşte d-na Mirela. Acesta este motivul pentru care Rareş şi Mirela vor fi prezenţi în Parcul Tricolorul pe toată perioada verii.
Mihai Albuț vine din Poienii de Jos, jud. Bihor. Produce ceaiuri, tincturi, siropuri, alifii care-s bune la aproape orice afecțiune internă sau externă. Familia să se ocupă cu asta dintotdeauna. „Culegem plantele din M-ții Apuseni și din împrejurimi. Ora prânzului e cea mai propice pentru cules. După care le tăiem, le uscăm, le amestecăm și facem produsul finit”, aflăm de la Mihai. Producătorul interacționează direct cu clienții care apoi îl caută singuri când văd că produsul e de calitate.
Gheorghe Mărunțelu a venit din Avrig, jud. Sibiu, pentru a ne aduce bulbi de flori. Unii sunt produși de cumnatul său, în sera proprie, alții sunt importați din Olanda chiar dacă taxele sunt foarte mari. La standul său, găsim crini imperiali, gloxinia, begonia, gladiole, phlox, etc. Phlox-ul este un mic copăcel, care face floricele de diferite culori, este o plantă perenă, rezistă la iarnă, degajă un parfum plăcut și poate fi sădit atât în grădină cât și-n ghiveci. „Din februarie, nu știu dacă am dormit acasă două săptămâni căci sunt multe târguri. Afacerea poate merge bine dacă-ți dai interesul și alergi. Posibilități de câștig sunt dar e foarte mult de alergat. La sfârșitul sezonului faci socoteala”, ne-a spus Gheorghe.
Organizatorul evenimentului, Dragoş Berariu, invită reşiţenii și nu numai pe ei să participe în număr cât mai mare la târgul care se va încheia în seara zilei de duminică, 29 mai.