Cine nu ştie de Tirol? Cine nu îşi
aminteşte de faimosul vin produs aici? Cei mai
mulţi dintre noi, dacă nu toţi, au auzit
măcar pomenindu-se de această localitate.
Fondat în anul 1811, prin decret imperial sub
numele de Konigsgnade,
Tirol a fost întotdeauna un sat
recunoscut pentru podgoriile ce îl
înconjoară, viile de pe dealul cu
acelaşi nume fiind de altfel unice în
peisajul bănăţean.
Despre trecut prezent şi viitor, despre ceea ce a
fost şi ce a mai rămas, despre viaţa la
sat, schimbări, dificultăţi şi nu
numai, am stat de vorbă chiar cu un localnic.
Gavrilă Bondor ne-a povestit că:
„Înainte, statul avea în proprietate
aproximativ 340 de hectare de vie pe o parte a
dealurilor, iar de cealaltă parte alte 150 de
hectare. Iniţial crama a aparţinut
UDR-ului care au mai avut în
proprietate păduri, teren, apoi au trecut la IAS.
Însă, după Revoluţie s-au
făcut retrocedări, terenurile au fost
împărţite oamenilor şi o parte au
rămas în paragină. Acum mai sunt doar
aproximativ cinci hectare“.
Ce s-a întâmplat între timp? Au fost
o serie de peripeţii, au aparţinut de diverse
firme, iar acum dl Bondor ne-a spus că
„podgoriile şi crama au fost concesionate
unor italieni care vor să reînceapă
producţia“.
Trecerea timpului nu a schimbat însă doar
soarta podgoriilor şi a vinului de Tirol, ci
şi obiceiurile oamenilor. Mulţi s-au mutat la
oraş sau chiar în străinătate.
Conform ultimului recensământ, au mai
rămas doar 400 de case şi aproximativ 800 de
persoane.
„Înainte era foarte frumos, se păstrau
tradiţiile, era Făşangul, ruga, balul
strugurilor, oamenii se costumau, se organizau
petreceri la Căminul Cultural. Acum totul s-a
pierdut“…
Doina Rolea