Metodologia de trecere a absolvenţilor din clasa a VIII-a într-a IX-a se va publica la începutul anului şcolar. Noua structură a învăţământului prevede ca educaţia obligatorie să înceapă de la vârsta de trei ani şi să ţine până la 6 ani.
În următorul an, copilul va urma o clasă pregătitoare, după care până la 16 ani va învăţa în gimnaziu, vârstă la care va putea alege între liceu sau piaţa muncii. Reprezentanţii din învăţământ sunt de părere că, prin această formulă, până în 2010, 85% dintre tineri vor fi absolvenţi ai învăţământului liceal.
|
Au căzut de acord
În cursul acestei săptămâni, ministrul educaţiei Cristian Adomniţei şi liderii federaţiilor sindicale au ajuns la un consens în ceea ce priveşte proiectul pachetului legislativ în domeniul învăţământului. „Noua lege a învăţământului preuniversitar aduce schimbări majore în ceea ce priveşte calitatea educaţiei şi descentralizarea sistemului de învăţământ.
Dorim să se realizeze apropierea şcolii de comunitatea locală şi să crească responsabilitatea unităţii de învăţământ”, a declarat ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei. Acesta a mai anunţat că pachetul de legi ar fi valabil pentru prima generaţie care intră în clasa a VII-a din anul 2008, iar sistemul actual de bacalaureat va fi păstrat cel puţin încă un an.
Ţenţ nemumlţumit
Sindicaliştii s-au arătat mulţumiţi de schimbarea structurii învăţământului preuniversitar. „Este o structură care corespunde reformei învăţământului românesc şi ne-o însuşim”, a spus Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Un alt sindicalist, Gheorghe Izvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret” a precizat că „prin modificările la Legea învăţământului preuniversitar, se va degaja mai bine materia, astfel încât ce se preda în opt ani, se va putea preda, în viitor, în zece”.
Nu la fel de mulţumit este reprezentatul în Bihor al Sindicatului Liber din Învăţământ. „Eu am impreasia că prea repede au fuşerit proiectele astea. Temerea mea este că pachetul de legi nu va fi racordat la legislaţia administraţiei publice”, afirmă Ioan Ţenţ.
În ceea ce priveşte una din cele mai mari probleme ale învăţământului, respectiv salariile carelor didactice, Ţenţ spune că lucrurile s-au mai aranjat, deoarece guvernanţii s-au ţinut de cuvânt şi au acordat indexarea promisă. Cu toate acestea, salariile sunt tot mici, iar „teama că profesorii ar ieşi din nou în stradă există în continuare”, ameninţă Ţenţ.
Ioana Iuhas