REŞIŢA – În timp ce fermierii nu au cui vinde laptele, noi cumpărăm produse lactate din import, iar efectivul de bovine şi ovine din zona Văii Caraşului scade de la un an la altul. Oamenii îşi vând animalele pentru că, spun ei, statul încurajează prea puţin sectorul zootehnic.
Primesc subvenţii doar cei care au în gospodărie minimum trei vaci şi, după caz, cei care deţin cel puţin 50 de capete de ovine şi/sau 25 de capete de caprine. În plus, satele cărăşene sunt îmbătrânite, iar puţinii tineri rămaşi acasă nici nu vor să audă de creşterea animalelor. „Nu avem cui da laptele, căci orăşenii vor să bea doar lapte pasteurizat, la cutie.
La piaţă merg să vândă doar cei care sunt în putere, care pot sta cât e ziua de lungă, fie vară fie iarnă. Bătrânii, în schimb, se mulţumesc dacă îşi vând laptele sau brânza prin sat, la cei care nu au vaci sau oi, căci, în rest, cui să-l dea?!“, se întreabă retoric Petru Constantin, un crescător de animale din zona Văii Caraşului. Bărbatul mai povesteşte că din acest motiv, de la an la an, numărul celor care renunţă la animalele din gospodărie este în creştere.
„Totul este scump, de la porumb până la lucerna cu care hrănim animalele. Dacă iarna este lungă, cum a fost şi aceasta, furajarea este mai mare, iar dacă nu ai cosit suficient pe timpul verii, trebuie cumpărat fân sau lucernă, iar un balot, care nu cântăreşte mai mult de 25 de kilograme, costă între 10 şi 12 lei. De aceea, nu mulţi vor să-şi mai bată capul cu animalele şi le vând. Nici tinerii nu sunt interesaţi să facă treabă în zootehnie. Toţi fug la oraş sau la cules de căpşuni în străinătate, în loc să stea acasă şi să ducă mai departe tradiţia satului românesc“, mai spune Petru Constantin.
Alţi doi crescători de animale din zona Văii Caraşului, Iosif Tămăşilă şi Gema Tasics, sunt de părere că Ministerul Agriculturii ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea înspre nevoile celor care fac zootehnie. Să le ofere piaţă de desfacere, să le acorde subvenţii la nivelul celor din Uniunea Europeană şi să promoveze mai mult produsele tradiţionale româneşti.
„Puţin sunt cei care cunosc beneficiile consumului de lapte de capră. Poate aici ar trebui să intervină şi cei de la minister. Să facă un pic de propagandă, pentru a-i educa pe consumatori. Şi subvenţiile ar trebui să fie mai mari, dacă tot ne place să ne lăudăm cu suntem membri în UE cu drepturi egale“, a spus Gema Tasics.
Roxana Bălan Nafiru