REŞIŢA – Departe de gândul de a investi în piaţa de profil, proprietarii aleg să nu facă profit.
În majoritatea blocurilor de locuinţe din Reşiţa, cel puţin două–trei apartamente sunt total nelocuite, proprietarii lor fiind fie cetăţeni ai altor ţări, fie preferă să nu le valorifice, considerând că un imobil reprezintă un depozit mai sigur decât un cont în bancă. Sunt garsoniere sau chiar apartamente cu patru camere unde nu intră nimeni chiar cu anii.
„Este adevărat, am un aparatament în centrul Reşiţei, dar îl păstrez aşa, ca ultimă redută. Asta în cazul în care, cine ştie, voi fi obligat să mă reîntorc în ţară şi să nu fiu nevoit să o iau de la zero“, ne-a declarat un bocşean devenit de peste zece ani cetăţean canadian. Mai sunt reşiţeni care muncesc în Germania de ani întregi şi care, chiar dacă nu au obţinut cetăţenia, nu au de gând să se întoarcă în ţară. „Mai mergem o dată pe an în ţară, în concediu, noi sau copiii. Aerisim, mai facem curat, dormim o noapte-două şi plecăm spre litoral. Nu avem de gând să-l vindem, pentru că nu avem motiv. Banii pe care i-am primi din vânzare nu ne ajută cu nimic. E mai liniştitor să ştiu că am apartamentul“, ne-a spus Lucian, proprietarul unui apartament în Govândari, şi care munceşte în Germania de peste şapte ani.
Recesiunea economică a lovit aproape toate palierele pieţei imobiliare româneşti, ducând la ieftiniri considerabile ale proprietăților imobiliare. Un singur segment ignorat în perioada de boom economic a scăpat neatins, cel puţin în judeţul nostru. Acesta a reușit să consemneze majorări de prețuri chiar pe parcursul crizei economice. Terenurile agricole continuă să fie căutate, de mai bine de un an existând tranzacţii în creştere ca şi volum, dar care nu sunt mediate de agenţiile de profil şi deci nu pot fi cuantificate.
Potrivit imobiliare.ro, în prezent investitorii străini au în România, în proprietate sau arendă, peste un milion de hectare de teren arabil, adică circa 11% din totalul disponibil local. La începutul anului trecut, cetățenii străini (persoane fizice din Uniunea Europeană) au primit dreptul de a cumpăra terenuri agricole în România. Guvernul a adoptat însă legea tranzacţiilor cu terenuri, care dă întâietate comunităţilor locale în vederea achiziţiei.