Știi să dansezi pe lama cuțitului? - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

CARAȘ-SEVERIN – Dacă nu, atunci nu poți face presă. Pentru că dacă nu îți ții echilibrul pe acea lamă, nu știi nici ce să faci în mod corect cu informația, oricare ar fi ea. Par lipsită de modestie? Deloc. Par arogantă? Nu sunt. E ușor să fii arogant, dar riști să nu fii înțeles!

Tot ce spun este simplu și spun pentru că presa ridică, presa îngenunchează un om, un eveniment, o realitate. Cuvintele scrise, citite, indiferent de forma pe care o iau, sunt veritabile arme. Așa a fost și așa va fi mereu. Și, totuși, într-o lume în derivă, presa nu are cum să plutească într-o direcție corectă. Și asta pentru că nu mai este făcută de jurnaliști, ci de afaceriști. Ei vând, se vând, se prostituează, folosesc oameni, șantajează. Ei joacă mize, se joacă fără să stăpânească vreun joc anume. Totul pentru bani. Din fericire, jurnaliștii adevărați încă există, în presa locală, națională, internațională și atâta timp cât ei nu vor fi doar jurnaliști ai titlurilor pompoase, fără acoperire, va exista și presa adevărată. Și să știți că în lume încă mai sunt jurnaliști care mor pentru un reportaj, pentru o investigație, pentru un crâmpei de adevăr.

Am auzit de multe ori: există acum Facebook, Instagram, te miri ce rețele sociale. Sigur, ele te evidențiază într-un anume grup, dar niciodată suficient. Apariția în presă dă legitimitate trăirilor de orice fel. Orice se scrie în presă se arhivează undeva. Ce apare pe rețelele sociale am dubii că peste trei zile se mai știe. Cine ar fi liderii lumii fără articolele din presă? Cine ar mai cunoaște nevoile unor comunități dacă nu le-ar evidenția presa? Cum s-ar afla fără presă de inovațiile din lumea medicinei, tehnologiei, din evoluția mapamondului, în general? Așa că orice ai fi: politician, filantrop, om de afaceri, medic, săracul din Africa, rătăcitul  din Plopeștii României, primarul de la New York sau cel din Berzovia, fără presă ești nimic. Presa lumii interacționează. Priviți la situația actuală a mapamondului. Ce se întâmpla fără presă? Am dat zilele trecute un articol pe Caon cu managerul unei firme mari din România. Articolul a fost preluat de Allgemeine Deutsche Zeitung, însă nu m-am bucurat de preluare pentru că a fost tradus greșit, iar de aici până la un conflict nu a fost decât un pas. Sigur, lucrurile s-au reparat. Însă am vrut să evidențiez că presa colaborează direct sau indirect, informația se difuzează, se răspândește din orice colțișor al lumii până la publicațiile mari.

Unde greșește presa? În faptul că nu își mai respectă obiectivul existenței: realitatea informației. Se merge pe rapiditate, pe breaking news și se uită esențialul. Jurnaliștii uită că cititorul, privitorul, ascultătorul s-a transformat și el într-un semi-jurnalist, școlit de Google, și îi dă tot ce cere. Eh, nu e chiar așa. Cititorii trebuie să aibă parte și de ceea ce au nevoie, nu doar de ceea ce vor și aici presa greșește, dând numai știri negative. În lume, pe lângă partea pozitivă ce nu i-o poate șterge nimeni, mass-media trebuie să își asume și rolul distrugător pe care l-a avut și încă îl are. Pragul criticii permis de jurnalism a fost depășit demult. Sper ca lucrurile, cândva, să intre pe făgașul normal.

Despre presa din Caraș-Severin ce să zic? Poate sunt puțin subiectivă, dar să știți că trebuie o oarecare admirație pentru faptul că există presă. Este greu să te descurci într-un județ în care economia nu duduie, într-o perioadă în care cultura reclamei și cititului lasă de dorit. În fiecare an, în 3 mai este sărbătorită Ziua Mondială a Presei. Celor care citesc și colaborează cu Jurnal de Caraș-Severin și Caon le mulțumesc. Colegilor de la Expres de Banat, Resita.ro, Reper 24, Radio Reșița, Argument, Banat Tv, și celor care mai există, dar nu îi citesc, le spun că suntem buni toți, chiar dacă unii muncim mai mult decât alții.  Îmi doresc să fim sănătoși că… uniți nu vom fi niciodată. Celor de cealaltă parte a baricadei le spun doar că: fără noi nu prea existați!

JCS-Nina Curița