Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Mereu am considerat că, într-o familie, copiii sunt cea mai mare realizare, iar nepoţii sunt visul împlinit pentru ca lanţul vieţii să fie complet şi să continue. Cu acest crez, mi-am luat nepotul cel mare, Alexandru, de 14 ani şi l-am dus într-o excursie organizată în Grecia, leagănul civilizaţiei europene occidentale.

Am vrut să-i arăt nepotului meu aceste minuni istorice, ca să cunoască o ţară magnifică, fascinantă, cu o cultură şi limba unice în lume. Excursia am început-o cu o croazieră la muntele sfânt Athos, stat monastic sub suveranitate grecească din 1924. Din anul 1060 este interzisă intrarea femeilor pe munte. Sunt 20 de mănăstiri, toate pentru călugări, şaptesprezece dintre acestea greceşti, una rusească, una bulgarească şi una sârbească. România are două schituri: Prodomu şi Lacu. Monahii duc aici un trai strict. Ei s-au rupt de la viaţa de zi cu zi şi au trecut la o viaţă dură, de la care nu au voie să se abată. Următorul popas l-am facut apoi în cel mai cosmopolit oraş din Grecia, oraşul imperial Salonic, fondat în anul 315 î.e.n. de către Alexandru Macedon. Aici s-au păstrat ruinele, iar centrul vechi cuprinde Turnul Alb – simbolul oraşului, biserica Sf. Dumitru (sec. al VII-lea), agora romană, Arcul lui Galerius (ridicat în anul 297) şi ruinele palatului, precum şi piaţa Aristotel, în care tronează statuia marelui filosof. Nu puteam trece prin Termopile fără a vedea impozantul monument dedicat regelui spartan Leonidas, care a condus lupta dintre greci şi perşi din anul 480 î.e.n. Delphi este un alt loc învăluit în mister, amplasat pe versanţii muntelui Parnas, căminul muzelor. Şi astăzi reprezintă un punct de atracţie important al Greciei centrale. Putem admira sfera din marmură sculptată în perioada romană, denumită Omphalos („buricul pământului”).

Capitala Greciei, Atena, este foarte frumoasă, dar aglomerată (patru milioane de locuitori), zgomotoasă, călduroasă şi poluată. Are însă farmecul său. Aici am putut vizita vestigiile antice de pe Acropole, precum şi Muzeul Naţional de Arheologie, cel mai mare muzeu al Greciei şi unul dintre cele mai interesante din lume. Fiind aproape de Atena, am vizitat şi portul Pireu, unde toate străzile duc spre mare. I se mai spune şi Oraşul Alb, deoarece toate clădirile sunt zugrăvite în alb.

Ajunşi în Peloponez, am vizitat Olympia antică, locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice începând cu anul 776 î.e.n. Sanctuarul de aici a fost folosit timp de două milenii ca şi centru al religiei şi al atletismului. Am vizitat Muzeul Olimpic şi atelierul lui Fidias, locul unde a fost construită statuia lui Zeus, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, dar şi templele lui Zeus şi al Herei. În insula Corfu, datorită luxului, te simţi ca la Monte Carlo sau Nisa. Apa caldă şi curată, aerul de munte şi distracţia fac toţi banii, iar grecii ştiu să facă turism adevărat. O altă locaţie plăcută şi extrem de interesantă a fost Meteora. Este situată în mijlocul Greciei, unde pe un asamblu uriaş de stânci golaşe ce se înalţă spre cer sunt agăţate 24 de mănăstiri, construite de către călugari în sec. al XVII-lea pentru izolarea şi mântuirea lor spirituală. Doar şase dintre acestea sunt locuite: una de călugăriţe şi cinci de călugări. Accesul la o parte dintre acestea se făcea pe scara de funie sau cu ajutorul unei plase de frânghie trasă de sus cu ajutorul unor scripeţi şi a unei roţi, totul acţionându-se manual.

Cu ajutorul autocarului am parcurs pe teritoriul Greciei mai bine de 4.000 de km şi pot spune că sunt încântat de cele văzute. Oamenii sunt calzi precum razele soarelui de vară şi există o combinaţie fermecătoare de mare, soare şi oraşe antice, ce de secole încântă turiştii şi călătorii. Mă bucur tare mult că am putut să-i ofer nepotului meu o astfel de excursie. A primit botezul şi ştafeta drumeţului ce soarbe cu nesaţ minunăţiile create de înaintaşi. L-am învăţat că tot ceea ce omenirea a făurit în mii de ani aparţine tuturor, dacă ştim să păstrăm şi să dăruim. Primiţi cu această ocazie, din partea noastră, această frântură de lume văzută prin ochi de drumeţ neostenit.

Paul Vasile