Dar, oprindu-ne la ultimii 40 de ani, în această perioadă şi-au desfăşurat activitatea, pe lângă mulţi alţii, ca jucători în „echipa de aur“ a Reşiţei a anilor 70, şi apoi ca antrenori, Ioan Ilieş, Nicolae Georgevici şi Ion Atodiresei.
Ei bine, în loc să li se ofere recunoştinţă pentru tot ceea ce au făcut pentru fotbalul reşiţean, acum ei, inclusiv Eugen Călin, fost preşedinte de club mai mulţi ani, sunt somaţi să părăsească Valea Domanului, de la 1 februarie a.c. Pentru că sunt pensionari.
Dar, cei care au luat această decizie au uitat sau poate nu au ştiut că dacă Ilieş, Georgevici, Atodiresei şi nu numai ei, n-ar fi rămas fideli Văii Domanului, mai ales în perioada în care nimeni nu mai era interesat de centrul de copii şi juniori, astăzi nu mai vorbeam de Fotbal Club Şcolar Reşiţa.
Sigur, cum spuneam, în Valea Domanului au crescut şi s-au lansat fotbalişti de certă valoare, câţiva dedicându-se antrenoratului. Acum, au mai rămas puţini în viaţă. Printre ei se regăsesc şi Ioan Ilieş, Nicolae Georgevici şi Ion Atodiresei.
Primul s-a ales cu 17 comoţii cerebrale, şi mândria că nu a acceptat nici un „blat“, pentru gloria Reşiţei. Cel de-al doilea juca mai mult pentru bunicul său, şi pentru prieteni, cu care sărbătorea după fiecare meci. Iar cel de-al treilea a renunţat la Arad, pentru Reşiţa.
„E greu să pătrunzi în sufletul nostru, ne mărturisea Ion Atodiresei. Înţelegem că legea trebuie respectată. Dar, ne doare maniera în care ni s-a transmis că trebuie să plecăm. La câte drumuri am făcut în cei 40 de ani, şi orb mă duc în Valea Domanului. Cu toate acestea, noi vom depune cereri la club, în cursul zilei de azi, prin care solicităm să ne continuăm activitatea, fară să fim retribuiţi. Cum doi ani de zile am lucrat fără bani, din 2002 până în 2004, să nu lăsăm centrul de copii să dispară, o facem şi acum, atât cât considerăm că mai suntem utili“.
Despre această situaţie delicată am discutat şi cu directorul F.C. Şcolar, Cristian Bobar. Iată ce ne-a declarat: „Într-adevăr, le-am trimis adrese, inclusiv domnului Eugen Călin. Îmi pare foarte rău, fiindcă sunt oameni de treabă, deosebiţi. O să mai stau de vorbă cu dânşii. Sperăm să găsim o soluţie legală pentru că, sincer, avem nevoie de experienţa lor. Au ochiul format“.