CARANSEBEŞ – Drumurile de ieşire/intrare din Caransebeş şi benzinăriile aflate la marginea oraşului sunt adevărate hub-uri ale fetelor care oferă plăceri carnale contra cost.
Fie că vrem să le observăm sau nu, fetele sunt la „treabă“ indiferent de vreme sau anotimp. Îmbrăcate cât mai strident, îndură frigul de afară şi aruncă priviri şoferilor care tranzitează zona. Unii opresc, întreabă şi pleacă, alţii claxonează şi le iau în râs. Dar există şi cei care chiar le cumpără serviciile. Tarifele sunt diferite, în funcţie de aspectul fizic al fiecăreia. În medie, fetele taxează între 50 şi 100 de lei pentru o repriză de „amor“. Acţiunea se desfăşoară pe drumuri lăturalnice, totul se petrece pe fugă. Clientul îşi trage nădragii pe el şi pleacă mai departe. Fata işi repară rapid machiajul şi-şi reia locul, în aşteptarea următorului Don Juan plătitor. Totul se desfăşoară în văzul lumii şi al… autorităţilor.
Pe drumul de ieşire spre Lugoj, o fată de vreo douăzeci şi un pic de ani (o să-i spunem R.) se uită insistent spre maşina mea, atenţia fiindu-i atrasă de viteza redusă cu care mă apropii de ea. Opresc. Cu un zâmbet trist se apropie de geam şi mă întreabă: „Doreşti ceva?“. Întreb care-i oferta şi mi se răspunde mecanic: „50 oral, 70 normal şi 100 „combinat“. Numai cu prezervativ“, ţine să precizeze R. “Unde?“, întreb. „Mergem aici pe Valea Cenchii şi tragem lângă drum. Nu vine nimeni, e linişte, nu-ţi fă probleme“, mă lămureşte ea. O întreb dacă are peşte sau e singură. Privirea i se schimbă, dar îmi spune ca e independentă. „De unde eşti, ce te determină să faci asta?“, întreb. „Vrei ceva sau doar să mă ţii de vorbă? Dacă nu te interesează, spune-mi că nu stau să ne împrietenim aici“, îmi replică R. uşor iritată. O dezamăgesc spunându-i că aş dori doar să vorbim puţin şi se îndepărtează de maşină bombănind. Ridic geamul maşinii şi plec mai departe. Arunc un ochi în retrovizoare. R. şi-a reluat locul pe marginea şoselei, pregătită să interpeleze următorul drumeţ. Sunt curios câţi clienţi are pe zi. Cu câţi bani o rămâne fetişcana asta după jignirile şi abuzurile zilnice? O mai privesc o dată în oglindă şi-mi dispare din câmpul vizual.
Am un sentiment de milă şi mă întreb de ce statul român nu face nimic pentru vânzătoarele ambulante de plăceri. Rar trece o zi să nu auzim la ştiri vorbindu-se de prostituţie, de proxeneţi, dar nimeni nu ia nici o măsură pentru combaterea sclaviei sexuale. Legalizarea prostituţiei ar rezolva multe probleme ale acestor fete. Ar lucra într-un mediu civilizat şi curat. Ar contribui la buget, ar avea asigurare medicală şi ar primi pensie. Cu siguranţă că proxeneţii n-ar dispărea şi tot vor mai găsi mijloace să „bage fete la stradă“. Dar numărul lor ar fi mai mic. Clienţii vor avea alternativa de a merge la un bordel. În condiţii decente, nu îngrămădiţi în maşină, undeva pe Valea Cenchii. Şi cererea fiind mai mică, numărul celor forţate să-şi vândă trupul ar scădea. Dar cui îi pasă de ele? Societatea le-a ostracizat de mult timp, le-a stigmatizat şi le-a aruncat pe centurile oraşelor, la mila şoferilor grăbiţi şi în ghearele veninoase ale proxeneţilor.
JCS- Flavius Militaru
