REŞIŢA – Este propunerea conducerii spitalului judeţean atunci când vine vorba despre finanţarea acordată de minister.
Dacă în ultimul an oficialii din sănătate s-au plâns că au avut parte de cel mai mic buget, potrivit ministerului de resort, perspectivele pe anul ce vine vor fi şi mai sumbre.
„După cum citesc în comunicatul de la Ministerul Sănătăţii, bugetul spitalelor se va înrăutăţi în 2014, ne destăinuie dr. Dumitru Secăşan, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. Nu-mi vine să cred! Spuneam că 2013 a fost cel mai mic, se va putea şi mai mic. Tot prin acest comunicat aflăm că există spitale cu exces de personal. Da, e în regulă unde e exces de personal, dar sunt spitale în care nu este exces, ci un deficit cu 500 de salariaţi, cum este cazul Spitalului Judeţean din Reşiţa, şi tot nu ne ajunge bugetul. Bineînţeles că aici trebuie ajustat raportul cost/eficienţă, dar un spital trebuie să aibă un anumit număr de salariaţi pentru a putea să funcţioneze. SJU Reşiţa este un spital care şi-a făcut temele. În condiţiile în care suntem un spital acreditat, cu înaltă acreditare, suntem un spital în care cheltuielile de personal nu reprezintă decât 54%, suntem un spital în care am redus, faţă de anul trecut, cu aproape 1.500 de cazuri, spitalizarea continuă. Suntem un spital în care am crescut internarea de zi, de 12 ore. Suntem un spital ce creşte asistenţa medicală prin ambulatoriul integrat al unităţii. Însă, cu toate acestea, bugetul este insuficient”.
Managerul unităţii reşiţene a încercat tot felul de modalităţi de reducere a cheltuielilor sau care să permită accesul spre alte topuri de finanţare decât cea acordată limitat prin contractul cu casa de sănătate. Însă o problemă destul de gravă apare la urgenţe, ce nu sunt finanţate ca atare decât în stadiile incipiente.
„Ministerul Sănătăţii acordă o deosebită importanţă urgenţelor medicale, datorită faptului că finanţează unitatea de primire urgenţe, spune managerul. O finanţează atât din punct de vedere al medicamentelor şi materialelor sanitare, cât şi din cel al salarizării personalului. Însă unitatea de primiri urgenţe este urgenţa prespitalicească. Fiecare spital, şi în general mă refer la spitalele judeţene de urgenţă, mai au un sistem de urgenţă intraspitalicesc. Este urgenţa pe spitalizarea continuă. Dacă Ministerul Sănătăţii ar dori ca acest sistem de urgenţă să funcţioneze, de la prespital până în spital, s-ar putea găsi o modalitate ca să fie finanţat şi acest sistem de urgenţă spitalicesc, adică ATI-ul, Reanimarea, care este cel mai mare consumator de medicamente într-o unitate spitalicească. O cerinţă a mea ca manager al unui spital judeţean de urgenţă este ca Ministerul Sănătăţii să găsească o modalitate de finanţare şi a sistemelor de urgenţă spitaliceşti, adică a ATI-ului, a reanimării. O altă sursă financiară care ar ajuta spitalul din aceiaşi bani. Ambulatoriul integrat al spitalului este structurat pe două dimensiuni, spitalizare peste 35 de ore pe săptămână, care are un buget de finanţare, şi ambulatoriu integrat sub 35 de ore, care este finanţat tot din acest buget al DRG-ului care, după cum văd că se spune, va scădea. Însă medicul specialist sau primar care face un consult peste 35 de ore sau face un consult în ambulatoriu sub 35 de ore are aceeaşi calificare. Deci nu văd de ce şi ambulatoriul sub 35 de ore n-ar fi finanţat tot din acel buget al ambulatoriilor de specialitate, fiindcă există secţii ale SJ care sunt cu mai puţini medici, aşa este structura lor, şi nu avem cum să organizăm o activitate în ambulatoriul integrat de peste 35 de ore. O altă cerinţă pe care o am este ca, indiferent că ambulatoriul integrat este peste 35 de ore sau sub 35 de ore, să fie finanţat din acest fond al ambulatoriilor de specialitate. Nu vorbesc aici despre mărirea tarifului pe caz ponderat, dar şi acesta ar putea să fie o modalitate prin care spitalele chiar că pot desfăşura o activitate mai restrânsă, cum ne-am restrâns noi activitatea pe spitalizarea continuă, să aibă venituri care să-i asigure o funcţionare decentă”.
Deocamdată, dincolo de îmbunătăţirea raportului cost/eficienţă solicitat de la Centru, unităţile spitaliceşti se luptă în continuare cu subfinanţarea şi cu problemele de personal, rămânând cu speranţa că ministerul de resort va transpune în realitate măcar propunerile ce vizează finanţarea corectă a întregului sistem de urgenţe.
Antoniu Mocanu