REȘIȚA – Sau povestiri și imagini ale Reșiței de altă dată, recuperate din anii veseli ai „Epocii frumoase“ dinaintea Primului Război Mondial.
Ne minunăm adesea când, cotrobăind prin cuferele și lăzile pline de praf și păianjeni din podul bunicilor, dăm peste vreo fotografie veche, îngălbenită de vreme a stră sau stră-străbunicilor noștri. Înainte de a trăi ororile conflagrațiilor mondiale, ei chiar s-au bucurat de anii frumoși (1884 – 1914) în care lumea a cunoscut și a beneficiat de cele mai noi descoperiri din toate domeniile. Revirimentul cultural și artistic, comparabil cu cel al Renașterii, a creat o atmosferă care se reflectă în chiar aceste poze de epocă, de la chipurile luminoase, până la vestimentație și postură. Și Reșița a traversat, desigur, o asemenea perioadă, oamenii păstrând din generație în generație o serie de documente, fotografii, scrisori, timbre, obiecte care atestă această perioadă. Ca un arc peste timp, unele au început să fie redate celor de azi, ca mărturie a Reșiței de odinioară, în povestiri și relatări ale vremii.
Inițiativa îi aparține lui Attila Varga, reșițean la origini, în prezent cercetător științific în cadrul Institului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca, filiala Academiei Române, propusă și îmbrățișată de Clara Constantin, managerul Bibliotecii Județene Paul Iorgovici din Reșița, care a adus colaboratori importanți în proiectul „Reșița din Belle Epoque în imagini pierdute și povești nespuse“, inaugurat miercuri la Centrul „Banatica“: „Suntem bucuroși să fim parte a acestui proiect împreună cu Rotary Reșița și Rotary Cetățuie Cluj-Napoca, pentru că Biblioteca are un rol important în păstrarea memoriei locale. E doar un început, însă ne dorim ca pe viitor poveștile pe care le descoperim de la oameni ai locului să ajungă mai ales la tineri și să circule, fiindcă ele vor fi reunite în cadrul unui volum. Sperăm să cooptăm cât mai multe personalități ale Reșiței care au de împărtășit asemenea povești neștiute“.
Attila Varga a făcut o expunere despre o personalitate a Clujului de altădată, Jeno Janovics, director al Operei Române, cel care l-a inițiat în arta regizorală pe Michael Curtiz, semnatarul celebrului film „Casablanca“. Pornind de la biografia acestuia, el a ilustrat imaginea unui Cluj supranumit în epocă și „Hollywood-ul clujean“, unde s-au turnat cca 135 de filme, primul pseudo-documentar din istoria filmului, „Grozăviile lumii“, considerat prima peliculă de popularizare științifică din lume, prelucrând o problemă majoră a vremii, răspândirea bolilor venerice. Filmul va fi proiectat pentru reșițeni, vineri seara, în cadrul „Nocturnei Bibliotecilor“.
În cadrul discursului său, invitatul special de la Cluj a evocat, de asemenea, personalitatea istoricului Valeriu Leu, de la a cărui moarte au trecut 8 ani. Despre eveniment el a precizat: „Rememorarea istoriei locale, poveștile frumoase de altădată despre personalități, locuri, oameni, sunt un concept pe care deja l-am implementat la Cluj. Este un fel de comunicare mai intensă între publicul larg și cei care o studiază efectiv și o scriu în amănunt. Ideea a plecat din Cluj, pentru că acolo este un trend deja să recuperăm memoria locului, istoria orașului, nu numai prin ce spun documentele de arhivă, cât mai ales prin ce spun poveștile oamenilor care trăiesc încă. De fapt, recuperăm o lume. Am ținut, de asemenea, să evoc figura ilustrului istoric Valeriu Leu, pentru că, alături de regretatul profesor Nicolae Bocșan care, ambii nu mai sunt printre noi, am început să învăț istoria Banatului, să caut documente, să scriu istorie. Lui Valeriu Leu îi păstrez o stimă deosebită fiindcă, dincolo de măiestria scrierii istoriei, am învățat că bănățenii pribegi care se nasc aici și merg pe alte meleaguri, trebuie să se întoarcă acasă cât mai des posibil și să aducă ceva frumos cu ei. Asta înseamnă o punte de legătură între Banat și alte meleaguri, cât mai departe posibil, dar să fie punți solide“.
În cadrul conferinței, pr. Emil Varga a ilustrat în imagini proiectate aspecte ale Reșiței din anii perioadei „Belle Epoque“, chipuri și clădiri imortalizate în fotografii de epocă, povestind, de asemenea, cum a ajuns să afle că străbunica lui era chiar într-o fotografie postată de altcineva pe pagina de Facebook, creată special, respectiv „Reșița de altădată“. De altfel, la Centrul „Banatica“ a fost realizată și o expoziție de fotografii și ilustrate de epocă. Și-au mai adus contribuția în cadrul evenimentului scriitorul și publicistul Gheorghe Jurma, dr.ing. Iulian Georgevici, lect.univ.dr. Cristian Rudolf (Universitatea Eftimie Murgu) și scriitorul Erwin Iosef Țigla (Biblioteca Germană „Alexander Tietz“).