Din totalul cheltuielilor pentru gospodărie,
reşiţenii dau cei mai mulţi bani pe
mâncare. Astfel, nu este deloc surprinzător
că aceasta este şi ultima categorie la care
ar face ajustări când se pune problema
reducerii bugetului.
În condiţii de criză,
reşiţenii aleg fie să cheltuiască
mai puţini bani pentru haine, fie să
facă economie la gaze şi electricitate.
Decât să sufere de foame, mai bine pun
încă două pulovere pe ei. Din
lipsă de timp sau chiar din comoditate, cei mai
mulţi reşiţeni aleg să-şi
facă cumpărăturile din supermarket,
şi nu din pieţele agroalimentare chiar
dacă, în acest caz, sunt nevoiţi
să scoată mai mulţi bani din buzunare.
„La mine e vorba de timp. După zece ore de
muncă pe zi nu-mi mai arde să alerg prin
pieţe sau pe la măcelării după
mâncare. Aşa că aleg cea mai
rapidă variantă –
supermarket-ul“, ne-a spus Irina Bălan.
Când vine vorba de mâncare,
tânăra nu face compromisuri. Ştie
că din alimentaţia zilnică nu trebuie
să lipsească lactatele, fructele şi
legumele. De regulă, încasările
magazinelor cresc semnificativ la sfârşitul
lunii, atunci când o mare parte din
reşiţeni îşi plătesc
cumpărăturile cu… tichete de masă.
„După ce primesc bonurile dau fuga la
magazin să-mi fac aprovizionarea. Îmi
cumpăr de toate, de la ulei şi zahăr,
până la detergenţi pentru vase şi
rufe“, spune Margareta Hantea. Pentru o
aprovizionare serioasă cu alimente, buzunarele
reşiţenilor se uşurează de
câteva sute bune de lei. „Cel puţin
cinci sute de lei cheltuiesc lunar pe mâncare,
având în vedere că familia mea e
destul de numeroasă. Ce-i drept nu doresc
să-mi lipsească nimic. Raportând aceste
cheltuieli cu cele pentru utilităţi,
mărturisesc că salariul meu se duce în
cel mult două zile. Noroc cu leafa
soţului“, mai spune Margareta Hantea.
Chiar dacă la începutul anului
preţurile la alimente s-au majorat cu aproape 30%,
magazinele şi supermarket-urile nu duc lipsă
de clienţi, cele mai mari vânzări
înregistrându-se de sărbători
şi la sfârşitul lunii când
reşiţenii îşi iau lefurile.
Roxana Nafiru