REȘIȚA – În ciuda controverselor, Nicolae Comănescu și-a dus până la capăt proiectul din Parcul Tricolorului!
Deși i-au venit în ajutor confrații artiști, a lăsat intenționat câteva puncte ale Monumentului Eroilor unde lucrul nu este terminat deoarece asta face demersul lui Comănescu să fie viu, deși se numește… „Mai rău ca moartea”. Văzând cum sacii de nisip înconjurau monumentul, oamenii au fost ba agresivi, ba sinceri, ba curioși. Unii l-au certat mai sus, unii au rămas pașnici chiar dacă au spus în continuare că nu le place, alții au înțeles mesajul și chiar s-au bucurat înțelegându-l.
„Când m-am apucat de lucru era zăpadă. Priveam în jur și mă gândeam ce bine ar fi să văd dealurile din jur înfrunzite și înflorite. Acum le văd așa cum îmi doream”, a spus artistul la „inaugurarea” proiectului. Mai exact în momentele când Dumitru Gorzo, Dan Popescu, Lina Țărmure și ceilalți confrați umpleau ultimii saci cu nisip.
Dumitru Gorzo crede că proiectul e puternic, vizibil, angajează comunitatea pentru că e foarte importantă existența opiniilor diferite. „Partea cea mai importantă este că a fost o provocare căreia am fost foarte curios să văd dacă artistul îi face față. Sunt oameni care ar fi plecat acasă dacă ar fi primit un sfert din injuriile pe care le-a primit Comănescu de la reșițeni”, afirma acesta.
De la Dan Popescu am aflat că Nicolae Comănescu a mai avut o asemenea intervenție acum opt ani în București, în jurul soclului statuii lui Lenin, care urma să fie reimaginat într-o altă statuie. Atunci, Comănescu a izolat soclul într-un gest ironic cu referire la o știre românească amuzantă. „În Craiova, oamenii primăriei au izolat un zid al cimitirului. Nicolae fiind plin de umor, reprezentant al unui grup neodadaist din anii ‘90, izola soclul ideologiei roșii. Aici însă gestul este unul serios și, din perspectiva publicității, Reșița a fost pusă pe harta artei contemporane. Eu îmi doresc ca genul acesta de viziune să fie replicat și-n alte orașe”, e de părere Dumitru Gorzo.
Pentru Lina Țărmure a fost o plăcere să lucreze alături de artiști. A încercat cumva să contextualizeze demersul lui Comănescu într-un mod cât mai accesibil pentru publicul larg. „Cred că e un demers foarte necesar, mai ales pentru că a fost realizat într-un oraș din țară. Mă bucur că orașe mici, precum Reșița, ajung pe harta culturală datorită acestor demersuri”, a spus Lina Țărmure. Și se pare că Reșița va rămâne pe această hartă atâta timp cât proiectul lui Comănescu va rămâne în picioare.
JCS-Ionel Ivașcu
