Sunt considerate boli ,,cheie” la culturile de castraveţi: mana, pătarea unghiulară şi făinarea. Mai pot produce pagube importante, mai ales în sere şi solarii, virozele, fuzariozele, putregaiul cenuşiu şi alb, cladosporioza etc.
Mana (Pseudoperono-spora cubensis) Atacul se manifestă numai pe frunze. În faza de început, pe partea superioară apar pete colţuroase de culoare galben-limonie.
Mai târziu, în dreptul petelor pe partea inferioară se poate observa un puf cenuşiu-violaceu, reprezentat de miceliul ciupercii. Atacul apare în câmp, cu o probabilitate de 20%,în jurul datei de 15 iunie, iar în perioada 20 iunie -10 iulie probabilitatea apariţiei este de 55%.
Pătarea unghiulară (Pseudomonas lachrymans ) Primele semne ale bolii se manifestă pe partea inferioară a frunzelor unde apar pete colţuroase, hidrozate (cu aspect de lacrimă) ,de culoare verde-închisă.
Ulterior aceste pete se necrozează şi cad, frunzele apărând ciuruite. Este una din primele boli ce apar după răsărire. Făinarea (Sphaerotheca fuliginea;Erisphe cichoraceaarum).
Atacul se manifestă pe toate organele aeriene prin apariţia unui puf alb, făinos , format din miceliul ciupercii. Frecvenţa atacului este mai mare la culturile înbătrânite şi în condiţii de secetă atmosferică.Rezistenţa la atac este controlată genetic, în ultimul timp fiind create varietăţi cu rezistenţă la făinare.
Putregaiul alb al tulpinii şi fructelor (Sclerotinia sclerotiorum) Pe tulpini şi lăstari apar pete alungite şi umede, de culoare gălbuie, apoi brune deschis, la suprafaţa cărora se poate observa un miceliu pufos, de culoare albă. Atacul este frecvent în spaţii protejate sau la desimi prea mari.
dr. ing. Petru Vărădie