CARAŞ-SEVERIN – Direcția Silvică doreşte repopularea apelor de munte cu puiet de lostriță.
Specialiştii încearcă, pentru prima dată în judeţ, reproducerea controlată a lostriței prin recoltarea de icre de la peștii adulți din Păstrăvăria Valea Bei, prin Direcția Silvică Reșița, care speră să repopuleze râurile din județ cu această specie aflată pe cale de dispariție și aflată sub protecția legii. „În 2014 am făcut populări cu puiet de lostriță, pe care l-am adus de la Păstrăvăria Brădișor – Vâlcea, 9.000 de bucăți, din care 4.500 au fost cantonaţi într-o topliță, pe Valea Craiovei, afluent al Cernei, iar ceilalţi au fost cantonaţi într-un bazin din Valea Bei. În toamnă, puietul care a rămas în Valea Craiovei, circa 10%, a fost deversat în Cerna. Cei de la Valea Bei se găsesc și acum într-un bazin, au o dimensiune de aproximativ 30 cm și cântăresc undeva la 400 grame, ceea ce înseamnă o reușită”, a precizat Traian Roșu, specialist în salmonicultură la Direcția Silvică Reşiţa. Exemplarele de la Valea Bei aşteaptă să ajungă la maturitate, după care vor fi deversate pentru reproducere naturală în apele de munte din județ.
Tot de la Vâlcea au fost aduşi și 11 reproducători în păstrăvăria Valea Bei, cu scopul de a produce icre și puiet, în vederea repopulării. „Dacă vom avea excedent, și sigur vom avea, acesta va fi disponibil și pentru alte județe, dacă există doritori care vor să populeze râurile de munte cu lostriță”, a adăugat Traian Roșu.
Această specie a dispărut din județ pentru mai mulţi ani. În ceea ce privește repopularea Nerei, există dispute între Direcția Silvică și reprezentanții Apelor Române, care spun că aici nu a fost niciodată lostriță şi că această specie ar fi invazivă, distrugând habitatul natural al râului. Direcția Silvică îi contrazice, aducând documente care indică existența lostriței pe Nera în a doua jumătate a secolului XX. Silvicultorii doresc repopularea cu lostriță a apelor de munte din Caraș-Severin – râuri cu debit mare cum ar fi Cerna și Nera, dar și lacurile de acumulare de la Poiana Mărului, Rusca Teregova, precum și Văliug, unde lostrița găsește condiții optime de existență, dezvoltare și înmulțire.
