REŞIŢA – Deşi CE a avansat procedura de infringement împotriva României pentru această problemă încă din februarie 2014, situaţia în Clisură rămâne neschimbată.
În anumite perioade din an, poluarea cu praf de steril provenit de la iazurile de decantare Tăuşani şi Boşneag, aparţinând societăţii Moldomin Moldova Nouă, aflată în lichidare din 2010, continuă să le facă probleme locuitorilor din zona Dunării. Cel puţin asta arată ultimul raport întocmit de voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera în perioada ianuarie – martie.
„Fenomenul se manifestă prin antrenarea de către vânt a particulelor fine de praf de deşeuri miniere, de pe o suprafaţa de circa 120 de ha a acestui depozit, şi transportul acestora peste terenurile şi localităţile de pe ambele maluri ale Dunării. Rapoartele realizate de către voluntari arată că suprafaţa neecologizată a iazului este expusă în permanenţă intensificării vântului, moment în care aceasta va deveni şi sursă de poluare pentru localităţile Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti, Coronini şi Pojejena – din România, respectiv Veliko Gradište, Srebreno Jezero, Vinci şi Požeženo – din Serbia“, menţionează Doina Mărgineanu, consilier pentru Relaţii Publice al GEC Nera.
Şi pentru că problema prafului de steril a ajuns până la nivelul Comisiei Europene, autorităţile de la Bucureşti au primit avertizări încă din 2012 ca să ia măsurile necesare pentru a controla emisiile şi pentru a preveni abandonarea siturilor. Cum în toţi aceşti ani Ministerul Mediului nu a reuşit să rezolve această problemă, anul trecut, în februarie, Comisia Europeană a avansat procedura de infringement împotriva României, situaţia urmând a fi tranşată de acum înainte de Curtea Europeană de Justiţie.
Însă chiar şi aşa, GEC Nera crede că problema în zonă va rămâne neschimbată „Cui îi pasă de viitoarea sentinţă a Curţii Europeane de Justiţie privind acest caz de poluare?! Evident că nimănui, din moment ce de la declaşarea infringement-ului, Ministerul Mediului ne comunică doar intenţii nematerializate pe teren de ecologizare a iazului, iar factorii responsabili locali aplică amenzi aministratorului lichidator al societăţii Moldomin. Aceste amenzi de regulă nu se plătesc, iar atunci când se plătesc banii trec
dintr-un buzunar în altul al statului, iar poluarea rămâne să-i sufoce în continuare, de câteva ori pe an, pe locuitorii zonei. Nici primarii localităţilor afectate nu au făcut aproape nimic în cei opt ani, pentru ca vocea populaţiei locale afectate de poluare să se audă suficient de puternic la nivelul factorilor majori de decizie, Parlament ori Guvern“, a concluzionat Doina Mărgineanu.