MOLDOVA NOUĂ – Povestea iazului Boşneag Extindere de la Moldova Nouă este una demnă de filmele lui Tarantino. Fără cap şi fără logică, dar cu o desfăşurare a evenimentelor de-a dreptul uimitoare!
Pe scurt: din fostele exploataţii ale Moldomin-ului, acest iaz a fost lăsat de izbelişte. Praf ridicat în aer, poluare etc. Statul contractează firma SC Explo Mining Coal SRL să construiască o instalaţie de umectare pentru a păstra solul mereu umed şi a preîntâmpina astfel ridicarea prafului în aer. Ţinem cont că vorbim de o zonă unde vântu-i vânt şi nu te joci cu el. Firma sus-menţionată construieşte instalaţia şi i se propune să rămână să o şi opereze.
Când vine vorba să-şi ceară banii pe serviciile prestate (de operare şi pază) i se transmite un mesaj de-a dreptul năucitor: daţi-ne în judecată, că aşa e mai simplu să vă luaţi banii! Zis şi făcut, acţiunea a fost demarată. Dar SC Explo Mining Coal SRL, fără contract de prestare servicii pe acest obiectiv, vrea să-l predea statului. Ceva de genul, e al vostru, l-aţi plătit, luaţi-l şi spălaţi-vă cu el pe cap. Adrese peste adrese, către Ministerul Economiei, către Garda de Mediu, răspunsul s-a pierdut pe drum. Somat să vină să preia amplasamentul, statul român tace maiestuos şi molcom, cam ca şi valurile Dunării la Moldova Nouă.
„Nişte incompetenţi! Nişte oameni cărora nu le pasă de nimic! 1.700.000 de euro au plătit pe această lucrare şi nu le pasă de ea nici cât negru sub unghie! Eu încă ţin oameni acolo, plătiţi de mine, ca să nu se distrugă acest obiectiv. Pentru că în momentul în care îl abandonez, în maxim două zile se fură tot şi nu mai rămâne nimic acolo! Eu nu vreau să se ajungă la aşa ceva, dar indolenţa unor oameni mă lasă efectiv fără cuvinte. Le-am făcut adrese peste adrese, somaţii peste somaţii, să vină să le predau obiectivul. Nici un răspuns. Nimic! Parcă ar fi ţara nimănui!“, declară administratorul SC Explo Mining Coal SRL, Cătălin Vrânceanu.
Păi bine măi, domnilor de la Ministerul Economiei, hai că de Vrânceanu vă doare undeva, adevărul e ca nu îl plânge nimeni pe el, dar ştiţi cumva că în momentul în care vântul va începe să bată (peste câteva zile), praful acela se ridică în aer şi trece şi pe la fraţii sârbi? Ştiţi că ne paşte infringementul care va costa statul român o căruţă de bani? Nu ştiţi? Ar trebui să vă pese de un obiectiv pe care NOI am plătit 1.700.000 de euro şi de amenzile care vin după infringement, amenzi pe care tot NOI le vom plăti! Că voi vă veţi lua liniştiţi salariile la final de lună, indiferent de deznodământ, asta ştim. Dar chiar atâta indolenţă nu credeam să existe, în secolul 21, în era relansării României!
JCS-Nina Curiţa